Economie
Afacerilor clujene le lipseşte clasa de mijloc
<p /><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/24/05-iosif pop td 169.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Reprezentanţii business-ului local aşteptă implicarea politicului pentru „a stârpi polarizarea veniturilor”.
Capitalismul, aşa cum a fost el interpretat şi aplicat pe meleaguri autohtone după Revoluţie, a dus la o împărţire socială strictă – bogaţi şi săraci –, cu efecte devastatoare asupra pieţei locale. „Linşarea” omului cu venituri medii, care, pe lângă asigurarea traiului zilnic, să-şi permită şi investiţii, a dus la rărirea rândurilor IMM-urilor.Fără un incubator care să susţină dezvoltarea, afacerile mici, care predomină într-o economie sănătoasă, sunt eliminate rând pe rând din joc, lăsând loc marilor companii internaţionale.
Situaţia e deplânsă şi de reprezentanţii mediului de afaceri local, care cer intervenţia administraţiei pentru îndreptarea situaţiei.
Iosif Pop: „Politicienii îşi amintesc de oamenii de afaceri doar la alegeri”
Preşedintele grupului financiar ImoFinance sublinează importanţa omului cu venituri medii pentru dezvoltarea pieţei.
„Clasa de mijloc este motorul economiei locale prin apetitul investiţional. Este cea care poate să dea stabilitate economică prin crearea de locuri de muncă, prin furnizarea de impozite pentru administraţie”, argumentează Iosif Pop (foto), care atrage totodată atenţia asupra rupturii dintre politic şi mediul de afaceri.
„Şansele nu vin de la sine, trebuie create, trebuie ca administraţia locală să susţină această clasă. Reacţia din mediul de afaceri pe care o culeg eu, e următoarea – toţi îşi amintesc că există oameni de afaceri în prag de alegeri, pentru a cere finanţări. S-a publicat recent de către Ziarul Financiar o analiză care a cuprins numărul de locuri de muncă înfiinţate în 2011 în judeţele care aveau preşedinţii de consilii judeţene cu cele mai multe mandate. Timiş avea doar 1.000 de posturi noi. La judeţe de talia Timişului sau a Clujului ar trebui create cel puţin 10.000 de locuri de muncă la doi ani, astfel încât cel puţin 10% din absolvenţii de facultăţi să rămână la Cluj”, adaugă preşedintele ImoFinance.
Alocarea contractelor publice un prim pas
Sprijinirea micilor întreprinzători ar putea începe, în opinia preşedintelui Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) prin schimbarea cerinţelor de participare la licitaţiile pentru alocarea proiectelor publice.
„E într-adevăr o polarizare, se dezvoltă doar investitorii mari. Ar trebui să se segmenteze lucrările astfel încât să poată participa la licitaţii şi firmele mici, deoarece contractele sunt câştigate de mari întreprinzători care dau mai apoi în antrepriză lucrările pentru că nu le pot realiza singuri, iar marja de profit care revine subcontractanţilor este aşa de mică încât aceştia reuşesc doar să se menţină în viaţa. Cred că s-ar putea găsi soluţii fără a vicia legea licitaţiei”, declară Augustin Feneşan.
Adrian Coroian: „Noi suntem şomeri şi folosim forţă de muncă şi companii străine”
Criza a venit atât cu oportunităţi, cât şi cu neajunsuri în opinia preşedintelui Ligii Întreprinzătorilor Români. „Practic ce-i săraci au sărăcit de tot, iar cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult. Banii împrumutaţi ar trebui utilizaţi pentru sprijinirea capitalului autohton. Noi suntem şomeri şi folosim forţă de muncă şi companii străine”, atrage atenţia Adrian Coroian.
