Administrație

Romii de la Pata Rât cer locuințe sociale. „Cred că merităm și noi mai mult, nu 5, nu 4 locuințe”

Romii de la Pata Rât îi cer în continuare primarului Emil Boc locuințe sociale, precizând că merită mai mult decât „4-5 locuințe”. Reprezentanta romilor de la Pata Rât a participat ieri la ședința de Consiliu Local și a acuzat că nu i s-a permis accesul în primărie, fiind bruscată de un polițist local.

 

Ziga Claudia Linda, activistă la Căși sociale, a cerut în plenul Consiliului Local să se construiască mai multe locuințe sociale pentru categoriile defavorizate.


„Sunt activistă de la Căși sociale. Sunt foarte supărată că nu mi-a fost permisă intrarea în instituție și mi-a fost îngrădit acest drept. Eu am mai participat de foarte multe ori la ședințele de consiliu, știu că sunt publice, dar domnul de la Poliția Locală m-a prins pur și simpu de umăr și nu m-a lăsat înăuntru. Nu știu dacă e din cauză că sunt de etnie romă sau nu știu, dar am vrut să știți, nu știu dacă vă pasă. Probabil voi ajunge și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Despre locuințele sociale, știm că este mare nevoie de ele și mi se pare că această temă nu este cu mare interes discutată. Locuim într-un oraș foarte scump, iar din 2008 încoace, de când au fost construite acele locuințe pe zona Timișului, un număr impresionant de locuințe sociale au fost construite atunci, de atunci, s-a arătat tot mai puțin interesul pentru acest subiect. Vorbesc și despre persoanele din zona Pata Rât, din comunitățile Dallas, Coastei, Cantonului, Rampă, care în continuare sunt acolo, în continuare locuiesc în condiții precare, în continuare nu au acces la utilități”, a spus aceasta.

Ea a atras atenția că municipalitatea are mai multe clădiri care stau goale și care ar putea fi transformate în locuințe sociale.


„Doresc să discut despre comunitatea de pe strada Stephenson, unde există risc de evacuare de câțiva ani, sunt amenințați cu evacuarea. Situația lor este tot incertă, nu dorm liniștiți. Aproape de zona Stephenson primăria deține un imobil de 4 etaje, a fost renovat cu destinația de grădiniță, acea clădire stă goală plus încă alte clădiri ale Clujului care sunt lăsate în paragină, fără a se gândi la populația care are nevoie de locuințe. Să nu mai punem în calcul toate locuințele sociale de pe strada Timișului care sunt goale și nu sunt date în folosință oamenilor. Domnule primar, ați spus că acest oraș nu este pentru profit, ci pentru locuit, dar eu tot ce văd este că investitorii imobiliari au mai multă prioritate decât cetățenii Clujului. Cred că merităm și noi, nu 5 locuințe, nu 4 locuințe. Nu mă refer doar la zona Pata Rât, mă refer și la celelalte etnii. Mi-ar plăcea să colaborăm și să ne gândim la binele oamenilor. Eu vorbesc din perspectiva unei persoane care a fost evacuată în 2010 de către Primăria Cluj, am pierdut tot, dar am reclădit. Poate am o voce mai agresivă, așa sunt eu, nu mă cert cu voi, nu vă iau la rost. Locuințele sociale sunt o necesitate. Nu mă interesează de partide, vreau ca voi toți să puteți colabora și să puneți pe tapet această problemă”, a mai spus femeia.

Ziga Claudia Linda a mai precizat că a cerut în urmă cu două luni o întâlnire cu primarul Emil Boc, fără să primească răspuns la solicitare.


„În urmă cu două luni am depus o scrisoare la primărie și v-am cerut, domnule primar, o audiență să ne găndim la un plan de viitor ce aveți de gând să faceți cu Stephenson, Cantonului, Coastei, Dallas și Rampă. Nu am primit răspuns. Dacă nu ai acces la un job, la educție, dacă n-ai locuință, ești nimeni, nu ai ce să faci. Știu că subvenționați chiriile, da, dar aș vrea să știți că oamenii de etnie romă nu sunt primiți în chirii. Și atunci la ce e bună această măsură?”, a conchis activista.

La rândul său, primarul Emil Boc spune că se vor mai construi locuințe sociale, dar în limita bugetului.


În această instituție, orice cetățean intră confirm prevederilor legale, nu vreau nici măcar în treacăt să amintim ideea că cineva ar putea fi discriminat în privința accesului. Probemele ridicate sunt reale, le știm, sunt în centrul preocupărilor noastre, și așa cum am construit sute de locuințe sociale, așa vom face și în continuare în măsura bugetului. Poziția noastră rămâne fermă, un oraș în care nimeni nu e uitat, prin integrare, nu prin ghetou sau altă structură care să ne aducă aminte de vremuri complet apuse, prin educație, prin loc de muncă. Construim în continuare, inclusiv în zona metropolitană și știți bine că sunt multe cazuri reușite de familii integrate. 

În Cluj-Napoca, am terminat pe Ghimeșului, continuăm pe Sobarilor. Poate trebuie să lucrăm împreună la schimbarea mentalității oamenilor, indiferent de etnie să poată fi primiți în locuințe (...) Dacă vrem ca acești copii să aibă un viitor mai bun, doar prin educație se poate face. Pe strada Stephenson avem zilnic plâgeri de la cetățenii deranjați de zgomotele produse de alții care stau în zonă. Încercăm cu echilibru să le spunem că e o situație tranzitorie. Pe de-o parte, le spunem că nu se pot comporta ca și cum ar fi într-un cîmp deschis fără să înțelegi că locuiește în buricul târgului, avem înțelegere față de ei chiar dacă erau în risc de evacuare. Am găsit o soluție. Pe strada Gării se realizează o grădiniță, nu e neocupat imobilul. Ar fi bine să avem acea avere despre care ați vorbit, dar, din nefericire, ea nu există. Nu avem clădiri care pot fi transformate, că am face-o. Nu promitem raiul pe pământ, promitem că vom face tot ce ține de noi să fie mai bine”, a spus edilul Clujului.

CITEȘTE ȘI:

Se mai construiesc locuințe sociale la Cluj? Boc: „30 de familii urmează să primească locuințe. Avem 2 proiecte”

Primăria plănuiește să construiască 40 de locuințe sociale anul viitor, la Cluj. Boc spune că locația a fost găsită

Ce soluții sunt pentru criza locuirii din Cluj? Printre obiective, taxa de urbanism, legea zonelor metropolitane și mai multe locuințe sociale

Ultimele Stiri
abonare newsletter