Actualitate

Noroc cu Imperiul Austro-Ungar! 10.700 km de cale ferată, puțin peste o treime electrificată

Zona Bucureștiului și „moștenirea” lăsată de Imperiul Austro-Ungar ridică, în medie, densitatea rețelei de cale ferată din România, reiese din datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit studiului, la data de 31 decembrie 2019, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare în România însumau 10.759 km, din care 10.621 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg (specific spațiului ex-sovietic) şi doar 4 km linii cu ecartament îngust.

Comparativ cu datele statistice făcute publice anul trecut, rețeaua de cale ferată publică din România a înregistrat o scădere de 6 km, din moment ce la 31 decembrie 2018 ea însuma 10.765 km. Conform raportului, scăderea este dată de reducerea numărului de kilometri de cale ferată cu ecartament normal, de 6 km. Celelalte tipuri de cale ferată nu și-au modificat lungimile în ultimul an, scrie clubferoviar.ro.

Mocănițele private nu apar în statistica căii ferate din România

Liniile cu ecartament larg sunt concentrate în partea de nord și nord-est a teritoriului României, la granițele cu Republica Moldova și Ucraina, foste republici sovietice. În ceea ce privește liniile cu ecartament îngust, în mod evident datele INS nu le iau în calcul decât pe cele de folosință publică.

CITEȘTE ȘI:

Andante, Andante! Trenul de mare viteză între Cluj-Napoca și Oradea, în ritmul de melc al CFR

În afară de acestea, mai sunt zeci de kilometri de căi ferate înguste, pe care circulă așa-numitele „mocănițe” turistice, dar care sunt în exploatare privată, drept pentru care ele nu apar în datele statistice, așa cum este cazul Văii Vaserului.

Densitatea rețelei de cale ferată din România, mai mare în Vest

Densitatea liniilor la 1.000 km2 la nivelul întregului teritoriu național era de 45,1‰ la finele anului trecut, se mai arată în comunicatul dat publicității de INS. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰).

De precizat că, regiunea Vest este un caz special, întrucât majoritatea rețelei de cale ferată din acea zonă a fost construită pe vremea când ea făcea parte din Imperiul Austro-Ungar! De altfel, cea mai mare densitate a rețelei feroviare este în județul Timiș.

România, codașă la electrificarea liniilor ferate!

Lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.029 km, reprezentând abia 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare! De precizat că gradul de electrificare al reţelei feroviare românești este inferior mediei Uniunii Europene, unde ponderea liniilor electrificate este de 53%. Ca fapt divers, în România ultimilor trei decenii nu a fost electrificat nici măcar un kilometru de cale ferată!

CITEȘTE ȘI:

CFR Infrastructură, făcută PRAF! Peste 1.000 de restricții de viteză în țară, între Cluj-Napoca și Dej se circulă cu viteza melcului de livadă

La nivelul continentului european, Elveția este țara cu 100% grad de electrificare, urmată de Luxemburg, cu 95,3%, Muntenegru (89,5%), Belgia (86%) și Olanda (75,6%), reiese dintr-o statistică de profil. La polul opus se situează Irlanda, cu 5,7% din rețea electrificată, Lituania (8%) și Estonia (12,8%).

Șinele românești, surclasate și de Bulgaria sau Ungaria

În ceea ce privește vecinii României, ne surclasează categoric Bulgaria, cu 71,2%, dar și, la limită, ce-i drept, Ungaria, cu 40,5%. Dintre fostele țări comuniste, peste România la gradul de electrificare se mai află Polonia (63%), Slovenia (50,5%) și Slovacia (43,8%). Totuși, există un grad mai mare de electrificare a rețelei de cale ferată decât în Croația (37,2%), Macedonia de Nord (34,3%) sau Cehia (34,2%), potrivit statisticii care nu include statele europene ex-sovietice.

„Necesitatea creşterii gradului de electrificare a reţelei feroviare române derivă pe de o parte din obligaţia – în calitate de stat membru UE – privind alinierea la politica europeană în domeniul transporturilor, iar pe de altă parte din necesitatea internă de a asigura reducerea dependenţei de petrol a economiei naţionale şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de substanţe poluante”, se arată în Strategia feroviară 2019-2023, citată de Club Feroviar.

CITEȘTE ȘI:

Gara Cluj-Napoca, renovată. 11 stații, 11 halte, 21 de puncte de oprire până la Oradea

Iar ne-am făcut de rușine! Euronews: România, țara cu cele mai proaste căi ferate din Europa