monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Revine grădinăritul „la bloc” în Cluj-Napoca?

Clujenii sunt chemați la o dezbatere publică despre cum ar putea fi promovat și încurajat grădinăritul comunitar în interiorul orașelor.

Revine grădinăritul „la bloc” în Cluj-Napoca? , sursă foto: Facebook Adrian Dohotaru

Grădinăritul comunitar este o soluție locală la o problemă globală – criza climatică care afectează întreaga planetă. Argumentele pentru a avea grădinărit în interiorul orașului sunt ecologice, în primul rând, legate de producerea de hrană sănătoasă și proaspătă, dar și de ordin civic pentru că grădinăritul comunitar este un excelent liant social, afirmă organizatorii dezbaterii, Asociația Societate Organizată Sustenabil (SOS) Cluj.

Pe baza feedback-ului participanților, se va redacta un draft de politică locală pentru grădinărit. Ulterior, acest document va putea fi votat de către decidenții orașului printr-o Hotărâre de Consiliu Local, astfel încât să dea startul grădinăritului comunitar în Cluj-Napoca și, ulterior, chiar și în alte orașe din România.

La dezbaterea organizată vineri, 29 noiembrie, ora 17:00, la Palatul Urania, vor participa, printre alții, Ovidiu Cîmpean, directorul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, deputatul independent de Cluj Adrian Dohotaru, peisagistul Ana Horhat, respectiv Octav Florescu, inițiatorul proiectului de grădinărit comunitar pe acoperiș – câștigător la Bugetare participativă 2019.

„Una din plăcerile mele în cartier, dar nu numai, e să îi explorez grădinile. Când îl luam pe fiul meu de la grădi, intram și pe la grădinile din zona La Terenuri. Sau să descopăr grădinile de lângă garaje, la Calvaria pe potecuța de sub vie! Sau să alerg pe lângă grădinile, tot informale, de lângă stufărișul Parcului Est. Sau să vorbesc cu vecina de la parter de la blocul mamei în timp ce grădinărește”, se arată într-un mesaj al parlamentarului clujean.

Ce este grădinăritul comunitar?

Dohotaru susține că grădinăritul comunitar merită păstrat și răspândit, pentru că grădinile informale s-au tot diminuat în ultimele decenii în urma expansiunii imobiliare, dar și din cauza faptului că a fost considerat – greșit, în percepția deputatului – drept o practică necivilizată grădinăritul la bloc. Tocmai de aceea se lucrează la un memoriu care va ajunge ulterior pe masa Primăriei Cluj-Napocă.

Din punct de vedere ecologic, grădinăritul urban existent, dar mai ales cel care cucerește noi spații urbane, reglează temperatura orașului, preia o parte din apele pluviale curate (se reduc costurile canalizării și filtrării acestei ape), iar prin compostare se reduc costurile legate de salubrizare. De asemenea, din punct de vedere social, se îngrijesc mai multe spații verzi de către locuitori, care pot deveni spații atrăgătoare și nu obstacole urbane, susțin inițiatorii dezbaterii.

Din această deschidere a unor spații urbane beneficiază toate părțile. De exemplu, proprietarul terenului poate să aibă facilități legate de reducerea impozitului pe proprietate. Orașul beneficiază de noi spații verzi care împrospătează aerul, iar comunitatea câștigă locuri noi de întâlnire. De asemenea, prin grădinărit urban se păstrează tradițiile locale și soiurile autohtone, se alimentează piețele volante, se păstrează obiceiul de a merge la piață pentru legume proaspete și locale.