monitorulcj.ro Menu

Actualitate

15 idei pentru Cluj-Napoca. Clujenii au votat proiectele de top la Bugetare participativă 2019

Lista celor 15 proiecte câștigătoare prin programul Bugetare participativă 2019 a fost publicată.

15 idei pentru Cluj-Napoca. Clujenii au ales proiectele câștigătoare la Bugetare participativă 2019

Cele 15 proiecte declarate câștigătoare ar urma să fie implementate de către Primăria municipiului Cluj-Napoca începând cu anul 2020. Din cele aproape 200 de proiecte propuse de clujeni, 40 au fost declarate eligibile, iar 30 au intrat în etapa finală de vot, încheiată duminică seară. Ce își doresc clujenii în orașul lor?

Primul proiect din fiecare domeniu în funcție de numărul de voturi

– spații verzi și locuri de joacă: „Aer curat la Cluj” (Sebastian Fărcaș, 150.000 €, 428 de voturi)

Având în vedere schimbările climatice și poluarea tot mai ridicată din oraș, se propune o abordare multilaterală pentru un aer mai curat, temperaturi mai scăzute și o calitate mai bună a vieții. Proiectul implică plantarea de copaci cât mai mari în tot orașul (se pot alege anumite tipuri de copaci care să elimine poluanții prezenți în aer), copaci inteligenți pentru purificarea aerului acolo unde spațiul nu permite altfel, fațade verzi/pereți verticali pentru clădiri, respectiv garduri vii între străzi și trotuare.

– amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc.): „Reamenajarea Canalului Morii” (Mihai Palade, 150.000 €, 371 de voturi)

Din cauza stării precare a unei însemnate porțiuni din Canalul Morii, se propune demararea unui studiu de fezabilitate urmat de execuția lucrării pentru readucerea sa la un stadiu decent pentru secolul în care trăim. Momentan, zonele arată ca și cum ar fi părăsite, gunoaiele predomină în albie, mâlul este depus peste tot, copacii și buruienile sunt crescute haotic.

– alei, trotuare și zone pietonale: „Concurs de soluții pentru zona Clinicilor-Babeș-Hașdeu-Piezișă (Marcel, Ionescu-Heroiu, 150.000 €, 262 de voturi)

Concursul de soluții, cu sprijinul OAR, pentru creșterea confortului urban pe străzile Clinicilor, Victor Babeș, Hașdeu și Piezisă, precum și crearea unui nou parc pe strada Victor Babeș (amplasamentul este în mare parte deținut de Consiliul Județean Cluj, iar restul spațiului poate fi expropriat pentru caz de utilitate publică).

– orașul digital: „ScriporApp – Culori Tactile pentru nevăzători” (Tudor Scripor, 120.000 €, 232 de voturi)

Creearea unei aplicații pentru smartphone care va cuprinde hărțile din Cluj-Napoca, acestea fiind identificate cu ajutorul Alfabetului Scripor – Codul Tactil al Culorilor pentru nevăzători, facilitând astfel accesibilizarea lor (de exemplu: instituțiile publice, obiectivele turistice, transportul în comun, Parcul Central, Cluj Arena, BT Arena, Muzeul de Artă, Parcul Etnografic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Bibliotecile Centrală și Județeană, Grădina Botanică, Aeroportul Cluj, Gara Centrală etc.). Această aplicație va putea fi descărcată pe telefon de către persoanele nevăzătoare și le va ajuta în orientare în interiorul/exteriorul clădirilor sau traseelor turistice.

– infrastuctură educațională și culturală: „Legal Wall – perete legal pentru exersarea artei stradale” (Mihai Cristian, 2.000 €, 106 de voturi)

În ultimii ani, arta stradală a devenit din ce în ce mai populară în Cluj-Napoca. Ca dovadă stau lucrările realizate de artiști locali, în colaborare cu autoritățile locale pe clădirile unor școli, pe vechile tramvaie, precum și în alte locații din cartierele clujene. Sunt lucrări care au contribuit la înfrumusețarea unor zone din Cluj-Napoca care nu beneficiază de o estetică deosebită.

Dat fiind faptul că legislația din România interzice realizarea de grafitti-uri neautorizate, tocmai în scopul de a proteja, clădiri și monumente publice sau private împotriva vandalismului, tinerii care doresc să învețe sau să exerseze această artă au doar două opțiuni: fie să o facă ilegal, fie să contacteze Primăria în vederea obținerii de autorizații, proces care se poate întide și care poate nu este la îndemâna oricărui tânăr dornic să își încerce talentul. Astfel, proiectul vine în sprijinul acestor tineri și propune o a treia soluție: realizarea de către Primărie a unui „legal wall”, un perete pus la dispoziție de către Primărie pe care doritorii pot să picteze legal.

– mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației: „Semafoare inteligente pentru mașini la intersecția cu liniile de tramvai” (Sorin Nicolae Blaga, 150.000 €, 100 de voturi)

Instalarea unor semafoare inteligente pentru mașini în intersecțiile de la Calvaria și Omega, unde tramvaiul trece prin mijlocul rondului verde. Semafoarele vor fi comandate de tramvaie prin niște senzori montați pe rețea la 50 de metri înainte și după intersecție, în momentul în care pantograful tramvaiului va atinge senzorul de dinaintea intersecției, semaforul pentru mașini va arăta culoarea roșie, iar când tramvaiul va atinge senzorul de după intersecție, semaforul va reveni la culoarea verde pentru mașini. Senzorii de pe rețea vor fi similari cu cei folosiți pentru comanda eletrică automată a macazelor atât la tramvaie, cât și la troleibuze, și vor fi legați direct la aceste semafoare.

Restul proiectelor în funcție de numărul de voturi

– marcaje treceri de pietoni pentru biciclete + semafoare pentru biciclete (Cristina Roman, 50.000 €, 233 voturi)
– amenajare pistă automodele (Sergiu Bâl, 80.000 €, 147 de voturi)
– alei de plimbare prin Pădurea Făget (Lucia Crișan, 10.000 €, 128 de voturi)
– reamenajare zona pietonală Piața Mărăști (Daniel Bungărdean, 35.000 €, 123 de voturi)
– acoperișuri și fațade verzi (Octav-Cristian Florescu, 150.000 €, 122 de voturi)
– minirampă din ciment pentru skateboarding sub podul din Mărăști (Serestély Szilárd, 70.000 €, 81 de voturi)
– iluminat modern pentru siguranța rutieră pe Bld. Muncii (Răzvan-Andrei Moșneagu, 80.000 €, 78 de voturi)
– realizare SF & PUZ regenerare zonă Parking str. Lunii, la depoul de autobuze (Bogdan Goadă, 150.000 €, 66 de voturi)
– dezbatere publică online (Dan Străjan, 150.000 €, 62 de voturi)