Actualitate

Scriitorul clujean Ioan Mușlea a încetat din viață

Scriitorul clujean Ioan Mușlea a trecut la cele veșnice luni, 8 iulie, la vârsta de 79 de ani.

Poet, eseist și traducător, fiul folcloristului român Ion Mușlea, a scris sub pseudonimul „Pi”, poreclă folosită adesea și de prietenii săi apropiați.

A fost directorul TVR Cluj în perioada în care Emil Constantinescu a fost Președintele României. A mai fost redactor la revista Tribuna și a colaborat la periodicele: Vatra, Steaua, Apostrof, Asymetria.

„Era un tip foarte calm, liniștit. Nu l-am văzut mulți ani, ieșea rar. Era prieten cu toată lumea, toți îl îndrăgeau”, a spus scriitorul Radu Țuculescu, care a fost coleg la TVR cu Mușlea.

A realizat filme documentare cu Doina Cornea şi Alexandru Vlad.

A tradus mai mult decât a scris, însă ceea ce a publicat, are o valoare enormă pentru viața literară clujeană și românească.

„Dacă s-a apucat târziu de poezie (adică doar atunci când poezia, nu poetul, n-a mai răbdat să tacă), măcar Ioan Muşlea are avantajul că nu scrie ca nimeni altcineva (şi nici nimeni altcineva nu scrie ca el). Fireşte că acest avantaj de unicitate i-ar putea fi răsturnat în handicap dacă n-ar mai veni alături de el şi un ritm vizionar care se problematizează pe sine şi – mai ales – problematizează condiţia omului şi poemului într-o sintaxă cu vervă expresionistă şi cu tensiunea unui suprem colocviu cu sine. Între iluminare şi sarcasm, între elan şi reculegere, Ioan Muşlea urmăreşte cu microscopul – mărind toate cele – o întreagă dialectică interioară, punând stările în condiţie interogativă şi traducând întrebările vitale în stări. Poemul lui – căci unul singur e – e compus pentru orgă, cu revărsări ale neliniştii în vervă şi cu reverberaţii ale spaimei în seninătate. Ioan Muşlea e un reflexiv angoasat şi un anxios care-şi traduce tensiunea lăuntrică în spectacole interogative. Dar ştie să ţină aceste spectacole pe marginea concretă a patetismului, acolo unde tensiunea şi neliniştea se adună la densitatea unei viziuni”,  a spus criticul Alexandru Cistelecan despre opera scriitorului Ioan Mușlea.  

Volume: În către pierdere, 2009; Lumea de-al doilea, 2011; Întruparea nimicului, 2013.

Traduceri: Antologia „Vânt potrivit până la tare”, 1982; Richard Wagner, Călăreţ pe unde scurte, 1984; Franz Hodjak, Copacii, de pildă, 1989; Nikolai Berdiaev, Sensul şi direcţiile comunismului rusesc, 1997; Antologia (adăugită) „Vânt potrivit până la tare”, 2011; Antologia Poeţii de la Echinox, pagini germane, 2013 (Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor).