monitorulcj.ro Menu

Actualitate

În pixul lui Alin Tişe stau 3 milioane de euro!

DNA scrie, negru pe alb, că funcţionarii Consiliului Județean Cluj au prejudiciat bugetul judeţului pe „lucrările malefice” de la Centrul de Deşeuri. Procurorii spun că Alin Tișe trebuie să ceară tragerea lor la răspundere, civil, disciplinar și material. O va face?

Procurorii anticorupţie scriu negru pe alb că bugetul județului Cluj a fost prejudiciat cu peste 13 milioane de lei.

Vinovați sunt funcționarii publici din echipa de implementare a proiectului CMID (Centrul de Management Integrat al Deșeurilor) care nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu. Procurorii spun că aceștia trebuie să răspundă civil și discplinar. Și că Alin Tișe este cel care trebuie să ceară asta!

Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste peste 100 de milioane de euro. Monitorul de Cluj a urmărit în ultimii 8 ani evoluţia acestui proiect-telenovelă unde, după falimente răsunătoare, licitaţii anulate, „lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori.

Mai mult, judeţul Cluj a returnat 20 de milioane de euro pentru lucrări neconforme fără ca cineva să fie tras la răspundere.

Plângeri peste plângeri la DNA. Clasare pe linie

În luna ianuarie 2015, Consiliul Judeţean Cluj a trimis o plângere către DNA Cluj împotriva membrilor asocierii care a câştigat licitaţia pentru construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (antreprenorii Atzwanger, Ladurner Impianti, SC Confort SA, SC Vel Service SA), împotriva subantreprenorilor (Construcţii Napoca SA, Napocamin SA, Panpetrol COM SRL) şi împotriva dirigintelui de șantier (societatea Tahal Consulting Engineers).

În paralel, o altă plângere, de această dată împotriva funcţionarilor publici din Consiliul Județean Cluj („aparatul de specialitate”, cum le place lor să se autodenumească), a fost depusă de consilierul judeţean Mihai Seplecan.

Seplecan cerea DNA Cluj să cerceteze dacă sunt întrunite în sarcina unor funcţionari publici din Consiliul Judeţean Cluj elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu comise în legătură cu proiectarea şi executarea lucrărilor la Centrul Integrat de Management al Deşeurilor.

De la început, DNA Cluj face precizarea că toţi factorii de decizie, în special Consiliul Judeţean, ştiau „atât anterior demarării lucrărilor de construcţie, cât şi pe întreg parcursul acestora, asupra faptului că întreg amplasamentul este caracterizat de un potenţial ridicat şi de o probabilitate mare de produce a alunecărilor de teren, apreciindu-se ca fiind defavorabilă implementarea unui proiect de o asemenea importanţă în condiţiile unui versant ce prezenta iniţial un potenţial ridicat de alunecare”.

Consiliul Judeţean a închis ochii şi a plătit lucrări neconforme

Din ordonanţa de clasare reiese că au fost constate nereguli în ceea ce priveşte executarea piloţilor de către antreprenor „în sensul că aceştia au fost executaţi incorect având cantităţi de beton mai mici decât cele reale, cu valori cuprinse între 20 şi 39%”, dar cu toate acestea Consiliul Judeţean a făcut plăţi de 631.649 lei reprezentând cheltuieli neeligibile cu organizarea de şantier având în vedere caracterul neconform al tuturor lucrărilor executate la celula de depozitare deşeuri. Altă sumă, 429.550 lei a fost decontată deşi nu a fost inclusă în eşantionul auditat şi se referă la excavaţii, colectare levigat, gestionare biogaz.

Referitor la contractul „asistenţă tehnică pentru supervizarea contractelor de lucrări aferente proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj”, încheiat cu Tahal Consulting, echipa de audit a constatat cheltuieli neeligibile în sumă de 255.383 lei rezultate ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către Inginer pentru supervizarea lucrărilor executate.

Mai mult, în luna iulie 2014 Consiliul Judeţean a plătit Antreprenorului suma de 1.793.176 lei (fără TVA) cu toate că „aspectele referitoare la nerespectarea proiectului tehnic cu privire la executarea digului perimetral, la calitatea necorespunzătoare a materialului de umplutură pus în operă şi la sistemul drenant, cunoscute de Beneficiar (adică de Consiliul Judeţean) încă din perioada premergătoare aprobării certificatului, nu au fost clarificate până la data aprobării acestuia şi nici până la data efectuării plăţii, lucrările neconforme nefiind remediate şi nici sumele recuperate în totalitate”.

„Mai mult, plata acestor bani a fost efectuată înainte de finalizarea expertizei tehnice pe care o iniţiase Consiliul Judeţean pentru determinarea neconformităţilor. Un alt aspect constatat este că forul judeţean a încheiat un protocol având drept scop remedierea lucrărilor neconforme, în loc să aplice garanţia de bună execuţie, în sensul exercitării acesteia pentru remedierea în regim de urgenţă a acestora. AM POS Mediu nu a autorizat plata sumei de 1.793.176 lei ca urmare a emiterii unei suspiciuni de neregulă pentru cheltuieli în valoare de 11.029.397 lei”, arată procurorii anticorupţie.

„Bâlbăiala” funcţionarilor publici

Procurorii DNA Cluj spun „cu certitudine” ca fiind o încălcare a atribuţiilor de serviciu şi a obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare, conduita membrilor echipei de implementare a proiectului SMID Cluj şi implicit a Consiliului Judeţean, „care nu au acţionat prompt în vederea ieşirii din situaţiile litigioase, nu au luat măsuri în timp util şi cu eficienţă, nu au pus în aplicare măsurile cuprinse în expertize, nu au sancţionat eventual rea-credinţă sau culpă a părţilor contractante”.

Această bâlbâială a membrilor echipei de implementare a proiectului a contribuit cel mai mult la situaţia actuală şi a sărăcit bugetul Consiliului Judeţean Cluj cel puţin cu suma totală de 13.553.137 lei, reprezentând cheltuieli aferente lucrărilor efectuate la celula de depozitare a deşeurilor, constatate ca fiind neeligibile de către Autoritatea de Audit în cuprinsul raportului de control. O mare parte din responsabilităţile Consiliului Judeţean Cluj, aşa cum reiese din contractul de finanţare, nu au fost îndeplinite sau au fost realizate în mod necorespunzător, de vreme ce situaţia la care s-a ajuns în cadrul proiectului nu numai că nu a fost preîntâmpinată, dar nici măcar nu a fost remediată, deşi forul judeţean avea putere de decizie în acest sens”, arată procurorii.

20 de oameni responsabili de Centrul de Deşeuri. În frunte cu Mariana Raţiu

Procurorii spun că membrii Unităţii de Implementare a Proiectului înfiinţată pentru a îndeplini toate obligaţiile Consiliului Judeţean, „ale cărei activităţi sunt coordonate de managerul de proiect care acţionează ca reprezentant al forului judeţean”, nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu.

„Apreciem că se impune atragerea răspunderii civile, disciplinare, materiale, după caz, a funcţionarilor publici din cadrul echipei de implementare a proiectului care, urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, au prejudiciat bugetul Consiliului Judeţean cu suma de 13.553.137 lei, reprezentând lucrări efectuate la celula de depozitare a deşeurilor, cheltuieli constatate ca fiind neeligibile de Autoritatea de Audit. Acest demers este în sarcina preşedintelului Consiliului Judeţean”, mai arată procurorii.

În urmă cu 4 ani, Monitorul de Cluj scria că şefa proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj (SMID), Mariana Raţiu, a participat abia la 10% din şedinţele echipei de implementare a proiectului. Mariana Raţiu a participat la 28 din cele 223 de şedinţe ale echipelor de implementare. Asta nu a împiedicat-o să raporteze un record de 2.871 de ore lucrate pentru acest proiect în perioada noiembrie 2011 - septembrie 2014, când contractul pentru Centrul de Deşeuri a fost oficial reziliat şi proiectul îngropat.

Cum au scăpat funcţionarii de răspunderea penală?

Procurorii au explicat în acest caz că respectivii funcţionari publici nu vor răspunde penal pentru infracţiunea de abuz în serviciu pentru că nu s-a putut constata încălcarea legii.

„Deşi situaţia prezentată se încadrează în tipicitatea unei infracţiuni de abuz în serviciu, care ar fi putut atrage răspunderea penală a funcţionarilor publici vizaţi, vom constata că atribuţiile de serviciu stabilite în sarcina acestora nu au o reglementare în legislaţia primară (legi şi ordonanţe ale Guvernului), fiind prevăzute doar într-o reglementare secundară (ordin al ministrului, norme de aplicare) sau în alte acte normative interne (ordine de serviciu, decizii, fişa postului) ori în contractual de finanţare. Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres de prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Faţă de aceste considerente, din care reiese că instanţa de contencios constituţional a avut în vedere excluderea din sfera infracţiunilor analizate a acelor atribuţii de serviciu din legislaţia secundară care nu îşi găsesc corespondent în legislaţia primară, vom constata că infracţiunea de abuz în serviciu investigată în acest dosar nu sunt de natură să atragă răspunderea penală”.

Specialiștii în științe juridice consultați de Monitorul de Cluj susțin că acest aspect este discutabil, pentru că faptele analizate de procurorii DNA sunt atribuții ale funcționarilor publici, prevăzute în Legea funcționarului public, respectiv legislația privind cheltuirea fondurilor europene.

Ordonanţa de clasare dosar penal 49/P/2017

„Materialul de urmărire penală evidenţiază în mod neîndoielnic lipsa de solidaritate şi cooperare a autorităţii publice implicate în realizarea unui obiectiv de interes naţional, îndeplinirea atribuţiilor de serviciu fiind de multe ori formal, declarativă sau superficial şi mai puţin prin asumarea responsabilităţii, vina fiind atribuită întotdeauna altor persoane. Ceea ce se poate afirma cu certitudine este că nerealizarea obiectivului de investiţii este urmarea conduitei tuturor părţilor implicate, Consiliul Judeţean, Proiectant, Inginer, Antreprenor, respectiv Primăria Cluj-Napoca.

BENEFICII PERSONALE

1.050.510 lei

au încasat membrii echipei de implementare a proiectului Centrului de Deşeuri timp de trei ani. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri fac parte, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman și Claudiu Salanţă.