Actualitate

Cluj-Napoca, comparat cu Seul. Emil Boc propune un plan de dezvoltare care se întinde până în anul 2050

Uimit de ritmul accelerat de dezvoltare al orașului, Primăria Cluj-Napoca se gândește să adopte un plan de dezvoltare pe termen lung, care ar cuprinde următoarele trei decenii.

Emil Boc mărturisește că, dacă orașul dorește să se înscrie cu adevărat în rândul marilor zone urbane moderne, autoritățile vor trebui să privească în viitor, pe lângă exercițiile financiare standard care se întind pe o perioadă de șapte ani.

„Pregătesc actualizarea tuturor strategiilor de dezvoltare a municipiului. Ar fi excelent să se aprobe bugetul multianual până în 2027, acum, în perioada președinției Consiliului UE a României. Nu știu dacă se va reuși, dar ar fi excepțional, mai ales înaintea alegerilor europarlamentare. Ca o noutate, vreau să propun o strategie de dezvoltare a orașului cu o viziune pentru următorii 30 de ani, până în 2050.


Consider că este obligatoriu ca orașul să aibă nu doar strategia de dezvoltare prevăzută de lege, elementară, pe următorii 7 ani, ci și una pentru următorii 30 de ani. Așa fac toate marile orașe-magnet, aflate în creștere, iar această strategie trebuie actualizată din 5 în 5 ani. Spre exemplu, planul urbanistic zonal general aprobat în 2014 este depășit deja în foarte multe situații. Cluj-Napoca are un ritm de dezvoltare accelerat și dinamic, iar dezvoltarea tehnologiei va continua, ni se va schimba stilul de viață foarte repede”, a declarat Emil Boc, la un post de radio local.

Cluj-Napoca, „orașul-magnet” al României


Edilul amintește de previziunile conform cărora, până în 2050, două treimi din populația globală va trăi în orașe. Acesta este de părere că situația nu va fi diferită nici în România și susține că municipiul trebuie să fie pregătit pentru valul consistent de migrație înspre zona urbană.

„La oraș găsești șansa unui loc de muncă mai bun, o calitate a vieții mai bună, mijloace de distracție, divertisment, cultură. Iar studiul Băncii Mondiale a arătat că orașul nostru este un oraș-magnet, pentru că cei mai mulți oameni ar alege să se mute la Cluj. Tocmai de asta vreau ca strategia să nu se oprească doar la orizontul 7-10 ani sau la liniile directoare pentru următorii 20 de ani. Vreau să avem o strategie coerentă, drept țintă anul 2050. Toate marile orașe așa fac, dau ca exemplu Seul (n.r. capitala Coreei de Sud), oraș care și-a dublat populația în 30 de ani, având o strategie actualizată din 5 în 5 ani”, a explicat edilul.


Dezvoltarea haotică duce la „sugrumarea” traficului

Pus la zid pentru faptul că refuză să mai emită autorizații de construcție în cartierele Borhanci și Bună Ziua, Emil Boc se apără și spune că dorește să evite o dezvoltare haotică a orașului, care ar sufoca în cele din urmă întreg traficul.


„Pe partea de dezvoltare urbană ai două modele mondiale. Prima variantă este extinderea suburbiilor, extinderea orașului pe orizontală, având grijă cât și cum te extinzi, ca să ai asigurat transportul în comun. Dacă te duci cu extensia pe orizontală și toată lumea vine cu mașina la serviciu, te sugrumi și ajungi la colaps. Au fost exemple de orașe care s-au dezvoltat așa, iar acum se stă câte două ore în trafic pe zi. Prin proiectele majore (n.r. centura metropolitană și trenul metropolitan) asta vizez, ca toate zonele să aibă acces la transportul în comun, să nu avem blocaje în oraș.

Nu pot controla ce se întâmplă în afara orașului, la Florești, Apahida, Baciu, nu am putere de decizie, deși de acolo vin unele probleme mari pentru Cluj. Sunt foarte optimist că, dacă nu vor apărea blocaje majore, încă din exercițiul financiar actual, prelungit până în 2023, am putea utiliza resurse din fonduri europene pentru a implementa o parte din trenul metropolitan, pornind de la infrastructura existentă. Apoi, în exercițiul financiar 2020-2027, vom putea să utilizăm alte resurse pentru partea importantă a proiectului.


A doua alternativă este verticalizarea, specialiștii pot spune unde și cât se poate merge pe verticală, totul corelat cu infrastructura. Voi apăsa butoanele în perioada următoare pentru a elabora strategiile de dezvoltare a Clujului cu țintă următorii 30 de ani. Avem șansa de a avea o generație extraordinară de talente în inovare, care pot asigura viitorul orașului. Inteligența artificală va fi parte componentă a vieții noastre, ne va lua slujbele plictisitoare, repetitive. Asta nu înseamnă că oamenii își vor pierde locurile de muncă, vor apărea alte joburi care astăzi nu există și vor fi mai bine plătite”, a precizat primarul.

Un milion de locuitori în zona metropolitană până în 2050

Conform declarațiilor oferite de Emil Boc, în mod oficial, Clujul are circa 324.000 de locuitori, la care se adaugă 80-100.000 de studenți. În condițiile în care în zona metropolitană trăiesc aproximativ o jumătate de milion de persoane, iar prognozele arată că până în 2050 această populație poate ajunge până la un milion, un plan de dezvoltare logic este esențial pentru viitorul Clujului.

„Vor avea succes comunitățile care nu scapă de sub control dezvoltarea. Sunt orașe care se dezvoltă haotic, fără cap și fără coadă, fiecare construiește unde vrea. Nu cred că, pe termen lung, această soluție este de succes, pentru că afectează grav calitatea vieții”, avertizează edilul.

Ultimele Stiri
abonare newsletter