monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Societățile Consiliului Județean, la limita supraviețuirii. Tişe a vrut să închidă Aeroportul Cluj, mina de aur a județului

Profituri zero, datorii sau în pragul falimentului. Așa arată bilanțul unor societăți și regii din subordinea Consiliului Județean Cluj, unde, anual, se pompează, în proiecte falimentare, milioane de lei, bani publici.

sursa foto clujust.ro

O analiză a bugetelor de venituri și cheltuieli la societățile și regiile autonome aflate în subordinea Consiliului Județean pe primul semestru al anului în curs arată dimensiunea dezastrului la acești operatori economici, care, în ciuda veniturilor modeste și a managementului defectuos continuă să fie susținute și unde, în continuare, se pompează bani publici.

Șase societăți din subordinea Consiliului Județean Cluj - Societatea Pază și Protecție SRL, Centrul Agro Transilvania SA, Univers T, Drumuri și Poduri Cluj SA, Tetarom SA, Compania de Apă Someș - nu au reușit în primele șase luni ale anului 2018 să atingă, darămită să depășească, profitul realizat de o singură regie. Vorbim de Aeroportul Internațional Avram Iancu Clu-Napoca, care, a reușit, în perioada ianuarie-iunie, un profit de peste 2,6 milioane de euro. Cu toate acestea, conducerea Consiliului Județean a ales să nu aloce niciun ban aeroportului în acest an, preferând să susțină proiecte falimentare.

Le paște falimentul

Cea mai proastă situație este la Drumuri și Poduri Județene SA, aflată la un pas de insolvență, care pe primale șase luni a avut profit zero, pierderi de peste 4,5 milioane lei, venituri de 13,4 milioane lei și cheltuieli în valoare de 17,9 milioane lei.

“Nerealizarea veniturilor estimate în buget nu a fost posibilă având în vedere că DJP Cluj a fost într-o situație financiară grea în perioada ianuarie-aprilie 2018. În 1 mai 2018 s-a realizat aportul în numerar la capitalul social al societății de către Consiliul Județean, dată după care au fost achitate restanțele la bănci și furnizorii de material, putând relua activitatea abia la jumătatea lunii mai”, susține conducerea societății.

În urmă cu câteva luni, Consiliul Județean a pompat în Drumuri și Poduri Județene 8 milioane lei (aproximativ 2 milioane euro) ca măsură pentru salvarea acesteia de la insolvenţă.

O situație dezastruoasă găsim și la societatea de Pază și Protecție, aflată și ea la un pas de insolvență. Conducerea societății nu a dat cifrele exacte pentru a vedea dimensiunea dezastrului, preferând să înșire niște propoziții de tot râsul.

“Datoria scadentă către ANAF a fost de 1.489.637 lei. Personalul a fost redus la maxim, în prezent fiind un număr de 6 persoane. Cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, deși s-au redus la minim cheltuielile societății. S-a reușit încheierea de noi contracte de pază și anume contractul pentru Tetarom IV și pentru Castelul Răscruci, Centrul Agro Transilvania și Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr. Am încercat să reducem la minim cheltuielile societății cu furnizorii, așa încât am redus factura curentă de la Orange cu 40%. Anul acesta nu s-a reziliat niciun contract de prestări servicii pază”, se arată în raportul societății.

Societatea de Pază și Protecție SRL și-a calculat un profitul brut pentru anul 2018 de 1.000 de lei și cheltuieli de 3 milioane de lei.

Univers T, și fără camere și fără turiști

Potrivit raportului semestrial al Consiliului de Administrație de la Univers T, “numărul de camere a scăzut în 2018 față de 2017 cu 419 unități, iar numărul de clienți a scăzut cu 859 de persoane. Gradul de ocupare pe semestrul I al camerelor în anul 2018 a fost de 68,30%, iar în anul 2017 a fost de 72,29%”.

Hotelul Univers T a avut pe primele luni venituri totale de 4,2 milioane lei, cheltuieli de 3,6 milioane lei și un profit puțin peste 600.000 lei.

“Cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor o au cele cu personalul în proporție de 45,60%, urmate de cheltuielile materiale și pentru servicii în procent de 37,10%”, se menționează în raport.

Centrul Agro Transilvania Cluj SA a avut venituri de 2 milioane lei, cheltuieli de 1,5 milioane lei și un profit de 400.000 de lei

Societatea se laudă că în semestrul I 2018 au fost realizate investiții și lucrări, de la un sistem de supraveghere video, la achiziționarea unui echipament de măturat stradal și până la lucrări de întreținere, igienizare a clădirilor și revizii la utilaje.

Tetarom nu a făcut public indicatorii economico-financiari realizați, raportul menționând că “la finalul perioadei raportate atât spațiile de închiriat, cât și terenurile date în superficie sunt ocupate în totalitate”.

La începutul anului, Tetarom SA a calculat că va obține un profit de 2,3 milioane lei, iar Compania de Apă Someș SA de 10,8 milioane de lei.

„Perla coroanei” județului Cluj, Aeroportul, profit cât toate societățile la un loc

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a reușit, în perioada ianuarie-iunie, un profit de peste 2,6 milioane de euro.

Potrivit raportului privind activitatea financiară a Aeroportului Internațional Avram Iancu pe semestrul I al anului 2018, veniturile realizate au fost de 51,3 milioane lei, cheltuielile de 39 milioane lei, iar profitul obținut a fost de 12.289.479 lei.

Veniturile din exploatare au fost:  din trafic intern – 7.619.220 lei, din trafic extern – 26.295.118 lei, din chirii – 3.232.151 lei

“Creșterea veniturilor proprii în primul semestru al anului 2018 față de primul semestru al anului 2017 rezultă în principal din creșterea numărului de pasageri cu un procent de aproximativ 5%, prin creșterea numărului destinațiilor regulate la 45 (interne și internaționale) față de 44 de destinații operate în primul semestru al anului 2017. În semestrul I al anului 2018 comparativ cu semestrul I al anului 2017, de pe Aeroportul Internațional Cluj au fost deschise 5 rute noi (Frankfurt, Timișoara, Viena, Atena, Monastir). Pe lângă destinațiile noi au fost introduse și frecvențe suplimentare pentru Tel Aviv (Israel) de la 2 la 3 frecvențe pe săptămână. Datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an sunt în sumă de 38.272.445 lei, iar datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sunt în sumă de 63.460.197 lei. Subvențiile pentru investiții sunt în valoare de 298.887.737 lei, reprezentând subvenții pentru investiții aferente anilor precedenți. În primul semestru al anului 2018, Consiliul Județean Cluj nu a alocat nicio sumă aeroportului”, se arată în raportul citat.

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a estimat pentru acest an un profit brut de 18.434.770 lei.

Aeroportul nu a primit bani nici măcar pentru exproprieri pentru terenurile necesare prelungirii pistei până la 3.500 de metri sau în vederea realizării documentaţiei cadastrale pentru devierea Someşului.

Directorul aeroportului clujean avertiza la începutul acestui an că mai multe companii aeriene îşi schimbă flota, iar noile avioane nu vor putea ateriza decât cu restricţii la numărul de pasageri.

David Ciceo spunea că devierea Someşului şi extinderea pistei sunt vitale în acest moment pentru dezvoltarea aeroportului și că, fără extinderea pistei, nu se va putea atinge ţinta de 7 milioane de pasageri în 2030.

În 2017, Aeroportul Internaţional Cluj a înregistrat un trafic total de 2,69 milioane de pasageri, în creştere cu 43% faţă de anul 2016, când s-au înregistrat 1,88 milioane.

Tișe a vrut să închidă aeroportul

Recent, un document semnat de Alin Tișe și alți funcționari din cadrul Consiliului Județean Cluj a fost înregistrat la Autoritatea Aeronautică Română cu informații absolut șocante, cea mai tare fiind aceea că în orice moment pe noua pistă de aterizare/decolare, investiție inaugurată în 2013, care a costat 40 de milioane de euro, se pot produce catastrofe aeriene, care s-ar solda cu zeci sau sute de morți.