monitorulcj.ro Menu

Actualitate

“Autostrada Transilvania deserveşte într-un mod nefuncţional Cluj-Napoca”. Este adevărat? Boc în 2009: Inaugurarea autostrăzii va scoate traficul din oraş

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Cluj-Napoca pentru perioada 2016-2030 se precizează că “Autostrada A3 deserveşte într-un mod nefuncţional oraşul Cluj-Napoca”. Acest a plan a stat la baza încheierii protocolului de colaborare între Compania de Drumuri şi primăriile Cluj-Napoca, Floreşti, Gilău, Apahida pentru construirea centurii metropolitane.

Consilierii locali au aprobat marţi în şedinţă extraordinară un protocol de colaborare între Compania de Drumuri şi primăriile din cele 4 unităţi administrativ teritoriale pe unde ar urma să treacă centura metropolitană.

“Suntem în prezenţa unei şedinţe care va marca istoric evoluţia Clujului pentru următorii 10 ani”, a spus primarul Emil Boc în debutul şedinţei de Consiliu Local.

Potrivit referatului prvind aprobarea protocolului, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru perioada 2016-2030 a subliniat oportunitatea, necesitatea şi urgenţa realizării acestei investiţii în infrastructura rutieră de interes naţional (n.red. centura metropolitană).

Probleme mari de trafic

“În urma studiilor efectuate s-a demonstrat matematic beneficiul şi utilitatea construcţiei unei centuri metropolitane extinse pentru Cluj-Napoca evidenţiind că până în 2030 aceasta ar fi deja încărcată cu un colum de trafic de până la 85% din capacitate (adică mai mult decât oricare autostradă din România), chiar în varianta în care aceasta ar fi realizată în profil de autostradă sau drum expres. Acest studiu a scos în evidenţă problemele desoebite pe care zona metropolitană Cluj-Napoca le are privind traficul rutier de tranzit, precum şi accesului la reţeaua naţională de transport rutier. În vecinătatea zonei metropolitane Cluj-Napoca converg 7 tronsoane de drum naţional (dintre care 5 sunt drumuri europene E81 spre nord-vest, E60 spre vest, E81 spre sud, E60 spre sud-est şi S576 spre nord). Această convergenţă conduce la existenţa a 21 de relaţii de tranzit rutier dintre care doar 11 sunt deservite convenabil, restul de 10 relaţii de tranzit rutier fiind deservite parţial inconvenabil sau totalmente inconvenabil chiar în ipoteza finalizării Autostrăzii A3 între Nădăşel şi Gilău”, se arată în documentul citat.

Aeroport izolat, autostradă nefolositoare

PMUD Cluj-Napoca mai menţionează şi că Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este „izolat” din punctul de vedere al accesului rutier, iar Autostrada A3 „deserveşte într-un mod nefuncţional oraşul Cluj-Napoca”.

„În plus, faţă de deservirea foarte proastă, prin însuşi centrul oraşului, a relaţiilor de tranzit între DN 1F/A3 şi DN1 spre vest şi DN 1C spre est şi nord/DN 16, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este practic izolat din punctul de vedere al accesului rutier pentru o mare parte a zonei de captare a pasagerilor, constând în judeţele Bihor şi Sălaj, precum şi în vestul judeţului Cluj. Impactul absenţei unei infrastructuri convenabile pentru traficul de tranzit rutier în zona metropolitană Cluj-Napoca a fost demonstrat în mod clar în etapa de colectare de date pentru PMUD: tronsonul DN 1 la vest de Cluj-Napoca (intrarea dinspre Oradea) este mai aglomerat (pentru zilele lucrătoare 58.660 de maşini) decât cea mai aglomerată arteră de intrare din Bucureşti DN 1 dinspre Otopeni, la ultimul recensământ naţional de circulaţie al CNADNR (54.135 maşini). Accesul la Autostrada A3 din zona metropolitană Cluj-Napoca este neconvenabil. Privind accesul la nodul rutier Gilău, cea mai mare parte a oraşului se situează în izocrona de 30 de minute, inclusiv parcurile industriale Tetarom I şi II. Aeroportul şi Parcul Industrial Tetarom III sunt în izocrona de 40 de minute. Privind accesul la nodul rutier Turda, accesul este şi mai puţin convenabil. În concluzie, Autostrada A3 deserveşte într-un mod nefuncţional oraşul Cluj-Napoca”, mai precizează documentul.

La inaugurarea Autostrăzii Turda-Gilău, Emil Boc, premier la acea vreme, declara că cei 42 de kilometri “vor scoate o parte semnificativă din traficul greu din Cluj-Napoca”.

De asemenea, potrivit lui Boc, centura metropolitană Cluj-Napoca este vitală şi pentru accesibilitatea la noul spital regional de urgenţă.

Primăria Cluj face treaba Guvernului

Centura metropolitană figurează în Master Planul General de Transport al României sub denumirea de Drumul Trans-Regio Gilău-Apahida (TR Feleac).

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit aprobarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru a realiza, în locul Guvernului, studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană a oraşului, investiţie pentru care sunt alocaţi, din bani europeni, 150 de milioane de euro.

"Am reuşit să deblocăm proiectul centurii metropolitane a Clujului. Am obţinut avizul şi aprobarea Companiei Naţionale de Administrate a Infrastructurii Rutiere pentru a face în locul Guvernului studiul de fezabilitate, planul urbanistic zonal şi detaliile tehnice în vederea autorizării centurii metropolitane a municipiului Cluj-Napoca", a spus Emil Boc.

Centura metropolitană va avea 38 de kilometri şi are o alocare financiară de 150 de milioane de euro, bani care pot fi folosiţi până în anul 2023.

"Realizarea centurii presupune mai multe etape. Prima etapă, care este foarte grea şi consistentă, ne revine, anume realizarea studiului de fezabilitate, a planului urbanistic zonal şi a detaliilor tehnice pentru autorizarea lucrării respective. (...) Potrivit graficului stabilit de comun acord şi prevăzut în protocolul nostru de colaborare cu Ministerul Transporturilor, respectiv Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prima etapă urmează să parcurgă doi ani, 2018-2019, pe care îi avem la dispoziţie pentru realizarea acestor documentaţii. (...) Autorizaţia de construcţie trebuie predată până în 31 decembrie 2019 Ministerului Transporturilor pentru ca ei, în patru ani, 2020-2023, să realizeze licitaţia şi execuţia centurii metropolitane, 31 decembrie 2023 fiind ultima zi când se mai poate deconta un euro pentru acest proiect european", a explicat primarul clujean.

Costurile pentru documentaţia pe care urmează să o realizeze municipalitatea clujeană se ridică la circa patru-cinci milioane de euro.