monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Levigatul de la Pata Rât va rămâne acolo până anul viitor. Consiliul Judeţean se ascunde după “proceduri birocratice” - VIDEO

În luna septembrie, autorităţile vorbeau de o acumulare de levigat la Pata Rât pe 3 hectare, în cantitate de 6.000 metri cubi. Acum, lacul de levigat e mai mare ca oricând şi a ajuns să inunde și baia cu nămol de sub deal, avertizează activiştii de mediu. Şi acel lac va mai rămâne acolo cel puţin încă 5 luni. Cât de mare va fi dezastrul?

Din cauză că Prefectura i-a refuzat declararea stării de alertă, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe spune că va urma procedurile standard pentru stoparea curgerii levigatului, proceduri care vor dura cel puţin până în luna martie 2018.

Şi în prezent dacă ar fi fost instalată, celebra stație cu osmoză inversă are o capacitate mai mică decât debitul levigatului. Ce se va întâmpla până în luna martie când lacul de levigat va mai creşte?

“La Pata Rât am primit o adresă de la Prefectură ca urmare a ultimei şedinţe în care Prefectura îmi spune că nici măcar nu mai avem situaţie de urgenţă. Ce să mai vorbim de stare de alertă. Ultima adresă îmi spune că «întrucât nu s-a dovedit existenţa unei situaţii de urgenţă, cu atât mai mult nu se poate impune starea de alertă». Aici este o iresponsabilitate maximă. Noi din septembrie avem deja declarată starea de urgenţă printr-o şedinţă prin care ni se solicita să luăm măsuri de maximă urgenţă. Situaţia de urgenţă nu trebuie declanşată de nimeni, ea apare dintr-o realitate, adică levigat, poluare, toate celelalte. Întrebarea noastră acum este de vreme ce ei spun textual la hotărârea pe care iniţial o greşesc şi vorbesc de stare de urgenţă, după care dau o erată de rectificare şi vorbesc despre situaţie de urgenţă, asta ne demonstrează că în capul prefectul e o bulibăşeală de nedescris. Cert este că în momentul de faţă Consiliul Judeţean, odată ce i s-a refuzat starea de alertă, odată ce autorităţile judeţului au considerat că nici măcar nu e situaţie de urgenţă, are procedurile normale, standard, pentru a îndeplini obligaţiile pe care le are”, spune Alin Tişe.

Preşedintele Consiliului Judeţean spune că urmează exproprierile de terenuri în zonă, proceduri care se vor întinde pe câteva luni.

“Facem licitaţie, facem expropriere de terenuri am identificat proprietarii, avem 4 proprietari pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi. Trebuie să intrăm pe expropriere pe o perioadă de câteva luni. Vom face exproprierea, după ce o terminăm, vom aduce staţia de levigat. Poate fi adusă în 5 zile, e semnat contractul, dar nu avem unde s-o punem. Deci dacă nu avem stare de urgenţă nu mai avem nici poluare, nu se mai impun măsuri de urgenţă, deci ceea ce spunea ministrul Mediului că îmbolnăvim populaţia şi se impun măsuri de îndată şi că toată lumea suferă, înseamnă că ei acum la Cluj au considerat că doamna ministru a bătut câmpii, ceea ce eu am spus de la început. Poluarea de acolo, alunecarea de teren, toate celelalte pe care le-am constatat în septembrie şi care au dus la o situaţie de urgenţă, lumea trebuie să ştie că noi suntem ţinuţi de nişte proceduri standard. Luni, în şedinţa de Consiliu Judeţean, vom începe procedurile de expropriere pentru 3.000 de metri pătraţi în zona unde s-a adunat levigatul, unde vom face fundamentul la viitoarea staţie. Staţia e pregătită, va fi adusă din Viena, când vom avea finalizată partea de fundaţie, vom aduce staţia. Noi ne-am dorit să intrăm în procedură de urgenţă, de a aduce staţia mai repede, a o monta, a scăpa mai repede de levigat şi a închide subiectul”, a mai spus Tişe.

Potrivit CJ Cluj, expertiza care va scoate la iveală cauza alunecărilor de teren şi măsurile care trebuie luate nu este gata deocamdată.

“Vor fi proceduri care se întârzie. Din cauza licitaţiilor, termenelor. Oamenii nu doresc să vândă terenurile, va trebui să îi expropriem şi asta poate dura câteva luni, exproprierea pentru utilitate publică. Noi vom da hotărâre şi vom stabili culoarul, respectiv suprafaţa, vom stabili suma de bani, o întreagă procedură: studiu de fezabilitate, indicatori tehnico-economici, trebuie să prindem finanţarea în buget. Eu cred că undeva până cel mai târziu în martie va fi finalizată problema de la Pata Rât. Depinde foarte mult de soluţia pe care o dă expertul în problema alunecărilor de teren. Aia va trebui să o punem în practică. Expertul ne va spune care e cauza alunecării şi ce măsuri trebuie să luăm”, a mai spus Tişe.

În luna iulie, pe amplasamentul depozitului Pata Rât s-au produs ample fenomene de alunecare a deşeurilor în partea sud-estică a acestuia pe o lungime de aproximativ 300 metri de-a lungul corpului depozitului spre varianta ocolitoare est a municipiului Cluj-Napoca (Vâlcele-Apahida), acoperind pe o lungime de circa 120 metri secţiunea pârâului Zăpodie, pârâu adiacent depozitului.

Rezultatele analizelor de laborator al lichidului toxic arată existenţa unui fenomen de poluare, cu depăşiri ale valorilor legale şi de 750 de ori.