Actualitate

Angajaţii RADP Cluj, fără bani din luna iunie

<p><img src="documente/stories/08_august/02_ziua/07-protest muncitori radp curtea de apel rp 10.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Cei 240 de angajaţi ai RADP au ajuns în pragul disperării şi nu mai au din ce să trăiască.</p>

Conturile regiei au fost blocate din cauza unui litigiu, iar roţile Justiţiei se învârt încet şi, câteodată, cam strâmb.

În 21 iunie (http://www.monitorulcj.ro/actualitate/4859-angajatii-radp-au-iesit-in-strada), angajaţii RADP au ieşit în stradă, protestând în faţa Curţii de Apel Cluj împotriva deciziilor prin care judecătorii au dat dreptate firmei zălăuane şi i-au lăsat fără salarii.

Angajaţii Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) din Cluj nu şi-au mai încasat salariile din luna iunie a acestui an, deşi banii există.

Motivul - conturile regiei au fost blocate din cauza unui litigiu pierdut de RADP Cluj.

Comisie inutilă de dialog social

În încercarea de a rezolva situaţia salariaţilor RADP Cluj, prefectul Florin Stamatian a convocat, ieri, o comisie de dialog social, în care a dezbătut problema, timp de o oră, împreună cu primarul Sorin Apostu, subprefectul Vasile Cozma, directorul AJOFM Cluj Daniel Don şi reprezentanţii confederaţiilor sindicale din judeţ, fără a se putea rezolva situaţia.

Angajaţii sunt extrem de nemulţumiţi de situaţie, în condiţiile în care, conform declaraţiilor primarului Sorin Apostu, regia a început să funcţioneze pe profit, în ultima vreme.

Banii există. Dar în cont!

“Sumele de bani pe care ar trebui să le încasăm de la colaboratori intră în contul executorului judecătoresc. Timp de şase luni banii pentru salarii nu au făcut obiectul popririi, dar după aceste şase luni banii rămân 15 zile în contul executorului, după care se face repartizarea sumelor”, a explicat directorul RADP Cluj, Ioan Morocăzan.

Patinoarul din Gheorgheni, mărul discordiei

RADP are de plătit firmei GPI Turism din Zalău (judeţul Sălaj) circa 2,7 milioane de lei, despăgubiri pentru pretinse pierderi suferite de societate în urma rezilierii, în 2006, a unui contract de administrare a patinoarului din cartierul Gheorgheni.

Potivit avocatului firmei GPI Turism, Loredana Curcudel, justiţia a obligat RADP să plătească 1,23 milioane de lei reprezintînd venituri din activitatea de patinaj pe care societatea ar fi putut să le obţină în perioada 2006-2009, 638.290 lei reprezentând dobânzi la creditele luate de GPI şi 765.722 de lei pentru o pretinsă uzură a bunurilor achiziţionate pentru dotarea patinoarului.

Expertiză contabilă fără bază ştiinţifică

Directorul RADP Cluj, Ioan Morocăzan (foto), a declarat pentru Monitorul că „expertiza contabilă care stă la baza sumelor a fost întocmită în alte condiţii decât cele prevăzute de lege (http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/4410-daune-de-900000-de-lei-calculate-pe-langa-lege)”.

Avocatul RADP Cluj, Victor Rusa, a precizat că pretenţiile financiare ale firmei nu se justifică deoarece expertiza contabilă care a stat la baza evaluării sumelor cerute de GPI Turism nu are o bază ştiinţifică. Rusa a arătat în instanţă, în luna iunie, că din analiza Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) reiese că expertiza contabilă care stă la baza pretenţiilor formulate de GPI Turism nu este în conformitate cu standardul profesional nr. 35 al CECCAR.

Celor doi experţi contabili angajaţi de GPI li s-a făcut o reclamaţie la CECCAR, dar, chiar şi în aceste condiţii, instanţa a acceptat pretenţiile societăţii, deşi sumele au fost obţinute prin “estimare”…

O poveste din 2005, care nu se mai termină

Povestea (http://www.monitorulcj.ro/actualitate/1453-familia-ctniciu-i-curiozitile-radp) a început în 2005, când societatea GPI Turism din Zalău a încheiat un contract de asociaţiune în participaţiune cu RADP Cluj, prin care firma sălăjeană era obligată să refacă patinoarul şi să-l administreze până în 2014. GPI era obligată contractual să ofere lunar, pe perioada sezonului rece, către RADP 20% din profit, dar nu mai puţin de 2.000 de lei. Deşi contractul prevedea ca termen de finalizare anul 2014, în 2006 reprezentanţii GPI nu au fost lăsaţi să desfăşoare lucrările de întreţinere a instalaţiilor în vederea pornirii patinoarului şi, directorul de atunci al RADP, Marius Cătăniciu, le-a comunicat rezilierea unilaterală a contractului.

Reprezentanţii firmei zălăuane au reclamat rezilierea ilegală a contractului şi au dat în judecată RADP Cluj. RADP a pierdut procesul şi a fost obligată de instanţă să plătească daune de aproape 3 milioane de lei, însă a contestat decizia.

RADP a devenit ”productivă”

Până acum, firma sălăjeană a reuşit să “extragă” din conturile RADP Cluj suma de un milion de lei, adică 25% din prejudiciul stabilit de experţi.

“E o mare nedreptate în ceeea ce se întâmplă, pentru că Regia a început să funcţioneze pe capitolele pe care le are în oraş, productiv. Spre deosebire de alţi ani - şi aici mă refer până la 2004 şi câţiva ani după, când trebuia să finanţăm noi regia - a devenit productivă”, a explicat primarul Sorin Apostu (foto).

Olimpiu Tescaru, liderul sindicatului din RADP Cluj, a declarat pentru Monitorul că, în cursul zilei de astăzi, se va întâlni cu executorul judecătoresc pentru a vedea dacă se poate ajunge la o soluţie.

“Vom încerca să stabilim în ce măsură se pot distribui banii pentru salariile oamenilor. Deocamdată, demersurile noastre sunt paşnice, dar dacă nu se găsesc soluţii, vom demara procedurile de începere a grevei. Dacă oamenii nu au salarii, nu au pentru ce să muncească”, a explicat Tescaru.

Se pot sau nu popri banii de salarii?

Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj (AJOFM) a declarat pentru Monitorul că, în Codul Civil, există o prevedere care spune că nu se poate pune poprire pe salariile angajaţiilor unei firme în cazul în care aceasta este în litigiu cu o a terţă parte. Totuşi, şi această prevedere poate fi încălcată, în cazul în care societatea datornică are nişte obligaţii impuse de hotărârea instanţei, care trebuie respectate, chiar dacă afectează fondul de salarii. „În acest caz nu se mai face diferenţa între banii de salarii şi alte fonduri care există în conturile datornicului. Acesta este obligat să efectueze plăţile, indiferent din ce conturi scote banii, că sunt cei de salarii sau nu. Ai de ales: nu plăteşti salariile, dar plăteşti datoria”, a explicat Don.

Foto: Radu PĂDUREAN