monitorulcj.ro Menu

Actualitate

PSD nu a stricat maşinăria de vot disciplinat din Consiliul Judeţean Cluj

Consilierii judeţeni PSD şi PNL au votat fără discuţii dizolvarea societăţii Cluj Arena şi sunt cu un pas mai aproape de cedarea cu titlu gratuit a stadionului către Primărie, precum şi accesarea creditului de 50 de milioane de euro care va împovăra judeţul pe următorii 12 ani.

În şedinţa de miercuri, consilierii judeţeni din opoziţie nu au fost interesaţi să discute ce se va întâmpla cu datoria pe care societatea care administrează Cluj Arena, care va intra în urma votului de miercuri în faliment, o are, în sarcina cui vor rămâne cele 3,3 milioane de euro din taxe şi impozite neplătite după dizolvarea SC Cluj Arena SA.

Din totalul celor 34 de consilieri judeţeni prezenţi la şedinţă, 33 au votat pentru încetarea contractului de asociere în participaţiune încheiat între Consiliul Judeţean Cluj şi Societatea Cluj Arena SA în vederea exploatării stadionului şi asupra trecerii imobilului Cluj Arena din proprietatea privată în proprietatea publică  a județului Cluj pentru ca ulterior obiectivul să fie cedat cu titlu gratuit Primăriei Cluj-Napoca

S-a decis falimentul societăţii Cluj Arena

În urma votului de astăzi, practic societatea Cluj Arena va rămâne fără obiect de activitate, adică practic ea nu va mai exista.

În aceste condiţii, se ridică întrebarea legitimă cui îi va cere Primăria să plătească datoria de 3,3 milioane de euro? Consiliului Judeţean Cluj? E greu de crezut că societatea va face rost de 3,3 milioane de euro până pe 31 octombrie când practic ea va dispărea de pe piaţă, potrivit hotărârii de Consiliu Judeţean.

Niciun consilier judeţean, fie de la putere, fie din opoziţie, nu a fost interesat de acest subiect. Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean este cu un pas mai aproape de a ceda cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca un obiectiv în valoare de 45 milione de euro, cât a costat ridicarea Cluj Arena.

“Dacă e vorba de datorii, cei care le pretind să ni le ceară. Să le ceară societăţii Cluj Arena. Dacă societatea va avea aceşti bani, îi va plăti, dacă societatea nu îi va avea, nu îi va plăti. În momentul în care obiectul din contractul de asociere dispare, societatea nu mai are obiect de activitate”, spunea săptămâna trecută într-o conferinţă de presă Alin Tişe.

Strică UDMR calculele lui Boc şi Tişe?

Practic, prin votul de astăzi, Consiliul Judeţean se va ocupa, deocamdată, în continuare de administrarea Cluj Arena până când, printr-un nou proiect de hotărâre, se va decide dacă Cluj Arena va fi transferat către Primărie.

“Stadionul va intra în administrarea direcţiei noastre de administrare a patrimoniului public şi privat unde printr-un serviciu special vom prelua toate contractele pe care le are societatea Cluj Arena cu operatorii şi îl vom administra din bugetul judeţului prin angajaţi ai Consiliului Judeţean, personal contractual. Ei vor putea fi cei care lucrează actualmente la societatea Cluj Arena sau vor fi alţii pentru că va trebui să facem pentru partea de angajaţi contractuali un concurs dacă devin angajaţi ai Consiliului. Nu se poate să-i preluăm sub o altă formă”, spune preşedintele CJ Cluj.

Rămâne de văzut dacă proiectul privind cedarea Cluj Arena către Primăriei va trece de votul consilierilor. Pentru ca acest proiect să treacă, fiind vorba de patrimoniu, este nevoie de votul a 2/3 din numărul consilierilor judeţeni, adică să fie prezenţi şi să voteze "pentru" toţi consilierii PNL şi cei de la UDMR. Surpriza ar putea veni de la actualul vicepreşedinte al CJ Cluj, Vakar Istvan, care a precizat că încă nu e decis dacă votează proiectul privind cedarea cu titlul gratuit a stadionului în proprietatea Primăriei. Vakar spune că problema trebuie analizată şi discutată pentru a se vedea dacă este cea mai bună variantă pentru judeţ şi dacă nu sunt alte variante mai bune de administrare a noii arene a Clujului.

În 2011, în timpul primului mandat al lui Alin Tişe s-a aprobat înfiinţarea, în asociere cu Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj (n.red. RAADPP, în prezent desfiinţată), a Societăţii Comerciale „Cluj Arena" SA.

În 2014, a venit o decizie a Curţii de Conturi care statua faptul că în perioada 2011-2014, nu au fost plătite taxa pe clădiri în valoare de 5.659.216 lei şi taxa pentru terenuri în valoare de  148.439 lei. În 2015, municipiul Cluj-Napoca, Direcţia de Impozite şi Taxe locale, a emis un titlu executoriu prin care solicită achitarea sumei de 14.925.531 lei cu titlu de taxă pe clădiri şi taxă pe teren.

Decizia Curţii de Conturi a fost contestată de către S.C. Cluj Arena SA, însă în octombrie 2015,  instanţa de fond a respins cererea, solutia fiind irevocabilă.

Ordin de la Tişe: "Trebuie ordine la PSD"

Şi proiectul privind accesarea unui credit de 50 de milioane de euro consilierii a fost votat într-o majoritate covârşitoare (33 de voturi "pentru"), cu toate că la acest proiect consilierul judeţean Vasile Sălătioan (PSD) a reuşit să îl irite pe preşedintele Consiliului Judeţean Alin Tişe cu întrebări incomode.

“Acest acredit acoperă o parte a necesarului lucrărilor care sunt în derulare. Din bugetul propriu alocăm prin Direcţia de Investiţii anual aproximativ 20 milioane de lei. Ce altă sursă de finanţare aveţi pentru cei 800 de kilometri pentru a finaliza lucrările de modernizare a drumurilor care nu se află în anexa proiectului de hotărâre şi ce facem cu ceilalţi 400 de kilometri care nu sunt cuprinşi în niciun program de modernizare? Trebuia mai devreme acţionat”, a spus Sălătioan.

Potrivit lui Tişe, semnarea contractului de credit va avea loc în două luni şi jumătate.

În mijlocul discuţiilor, şi-a făcut apariţia şi consilierul judeţean Remus Lăpuşan liderul de grup al consilierilor judeţeni PSD, fapt ce l-a făcut pe Alin Tişe să exclame: “Ne bucurăm că aţi venit. Trebuia un pic de ordine în grupul PSD. Consilierul judeţean Sălătioan face un pic de gălăgie”.

Cele 50 de milioane de euro vor merge, în marea majoritate, pe reabilitarea drumurilor.

În 2005, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a accesat un credit în valoare de 55,5 milioane de lei pentru reparația drumurilor județene. Creditul a fost luat pentru o perioadă de 10 ani.

În 2015, consilierii judeţeni au votat master planul privind strategia de dezvoltare a drumurilor judeţene în perioada 2015-2020. În master planul de reabilitare a drumurilor judeţene se prevede turnarea de covoare asfaltice pe 509,69 kilometri, investiţii pe 189,947 kilometri, straturi stabilizate cu ciment pe 154,36 kilometri, tratamente bituminoase pe 157,10 kilometri şi pietruiri drumuri de pământ pe 58,08 kilometri.

Lista drumurilor care vor fi modernizate poate fi consultată aici.