monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Incompetenţă sau rea credinţă? Drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor ar putea fi gata în 4 luni. De şase ani, se bate pasul pe loc

Expertiza comandată de Consiliul Judeţean Cluj la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor a scos la iveală nenumărate nereguli ce pun în pericol siguranţă rutieră şi pietonală. De la betoane care nu se încadrează în clasa minimă de rezistenţă până la fisuri, experţii propun inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit. Monitorul de Cluj publică INTEGRAL expertiza realizată la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor.

Expertiză tehnică realizată de SC Proexrom SRL Iaşi în luna ianuarie 2014 a fost cerută de Consiliul Judeţean Cluj din cauză că starea tehnică a drumului este deplorabilă. Lucrările trebuiau finalizate într-un an de la încheierea contractului, ele nefiind finalizate nici după 5 ani de zile. Ce este mai grav este faptul că modernizarea drumului turistic Răchiţele - Ic Ponor este cu finanţare europeană şi judeţul Cluj este în pericol real să piardă toţi banii de la Uniunea Europeană alocaţi pentru acest proiect.

În ciuda numeroaselor nereguli existente în teren, experţii ieşeni spun că durata de execuţie a tuturor lucrărilor necesare a se executa pentru finalizarea lucrării de investiţie este de maximum 4 luni.

Intrăm în al şaselea an de promisiuni

De luni de zile, lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor au fost oprite şi vor rămâne aşa cel puţin până în primăvara anului viitor. Proiectul a fost preluat de RAADPP Cluj care s-a angajat, prin vocea directorului Mircea Avram, să finalizeze acest drum anul viitor.

Cu toate că de două luni de zile s-a angajat să organizeze o nouă licitaţie pentru acest drum pentru turnarea asfaltului, Consiliul Judeţean Cluj nu a întreprins niciun demers până în prezent.

“Pe restul de executat, cea mai mare parte o reprezintă turnarea asfaltului, este să organizăm în regim de urgenţă o licitaţie în vederea atragerii de fonduri europene ca partea de asfalt să o menţinem în cheltuieli eligibile, umând ca celelalte cheltuieli, terasament, piatră spartă să prezentăm plenului, ca aceste cheltuieli neeligibile să fie asumate de noi şi să continuăm acest proiect” spunea vicepreşedintele CJ Cluj Ioan Oleleu în luna septembrie.

Bani daţi pe lucrări de mântuială

În 2008, Consiliul Judeţean Cluj încheia un contract cu finanţare europeană privind modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor, traseu cu o lungime de 20,5 kilometri, contribuţia UE fiind de 43 de milioane de lei, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Valoarea totală a proiectului se ridica la suma de 75,8 milioane de lei. În iulie 2009 s-a încheiat contractul de lucrări, contract care a fost câştigat de către Asocierea SC MBS Group SRL-SC Alfa Rom SRL-Nemzetkozi Betonut Kft Ungaria. Lucrările de execuţie s-au desfăşurat în perioada august 2009-noiembrie 2012, însă nu au fost finalizate.

“Banii europeni s-au rambursat de către Uniunea Europeană, 24 de milioane pentru drum, iar pentru poduri, 3,2 milioane lei. Firma MBS Group a primit 33 de milioane de lei, din care s-au rambursat în jur de 24 de milioane de lei. Valoarea licitată a celor nouă poduri a fost de 3,9 milioane lei, valoarea plătită la constructor a fost integral 3,9 milioane lei, valoarea rambursată a fost de 3,2 milioane lei”, preciza în luna iulie Mariana Raţiu, director de investiţii în cadrul CJ Cluj.

În expertiza realizată de SC Proexrom SRL Iaşi se arată faptul că starea tehnică a sectorului de drum judeţean “este foarte rea, cu numeroase degradări de tipul gropilor şi denivelărilor care generează băltirea apelor pe timp ploios. Condiţiile de circulaţie sunt improprii pentru desfăşurarea circulaţiei din punct de vedere al siguranţei. Am identificat fisuri, fapt datorat unor fenomene complexe ce acţionează asupra drumului”.

Experţii de la Iaşi spun că pentru verificarea structurii actuale a sistemului rutier au fost executate 22 de foraje în corpul drumului.

“Elementele de consolidare executate prezintă izolat unele degradări. Au fost observate unele fisuri la zidurile de sprijin datorate în special lipsei rosturilor de dilataţie sau acolo unde acestea există, nu au fost executate corespunzător. S-a observat faptul că în unele zone apa provenită din infiltraţii se scurge peste elevaţiile zidurilor sau printre rosturi, fapt datorat nefuncţionalităţii drenurilor din spatele zidurilor. Analiza pe elementele de beton relevă faptul că acestea corespund unor clase inferioare”, se arată în expertiza tehnică.

Nereguli fără număr

Proiectul tehnic pentru drumul turistic Răchiţele-Prislop-Ic Ponor a fost întocmit în 2007 şi revizuit în ianuarie 2011 de către SC Drumex SRL Cluj-Napoca.

“S-au verificat prin sondaj lucrările evidenţiate în rapoartele de lucru pentru perioada iunie 2011-noiembrie 2012 în comparaţie cu lucrările identificate pe teren şi am observat faptul că într-un raport sunt menţionate ca lucrări executate înălţare zid existent, în condiţiile în care pe teren au fost identificate ziduri de rezistenţă. De asemenea, este trecută o lucrare de înălţare gabioane într-o anumită zonă, în condiţiile în care pe acea zonă nu sunt nici proiectate şi nici executate aceste tipuri de lucrări. În rapoartele de lucru întocmite pe parcursul execuţiei nu este specificată partea (dreapta sau stânga) pe care au fost executate lucrările. Se poate constata că rapoartele de lucru sunt incomplete şi conţin neconcordanţe privind lucrările menţionate ca fiind executate şi lucrările existente pe teren”, mai arată expertiza.

Expertiza mai arată faptul că înălţimea zidurilor variază de la 1,20 m la 3,50 m, în neconcordanţă cu proiectul tehnic.

“În perioada lunii iunie 2011 au fost puse în operă betoane corespunzătoare proiectului tehnic iniţial (iulie 2007) şi nu este în corelaţie cu proiectul tehnic revizuit în ianuarie 2011 în care se specifică nole clase de beton. Şi în luna august 2011 au fost puse în operă aceleaşi clase de betoane corespunzătoare proiectului tehnic iniţial, cel din iulie 2007. Încadrând rezistenţele în clase de beton se poate formula concluzia că elementele care asigură scurgerea apelor şi elementele de sprijin executate după revizuirea proiectului tehnic din 2011 au rezistenţe mai mici decât cele proiectate. Având în vedere că nu se atinge clasa minimă de rezistenţă prevăzută pentru a respecta clasele de expunere, betonul din lucrări nu va rezista în timp la acţiunile mediului înconjurător. Se poate observa o deteriorare pe unele zone a şanţurilor şi rigolelor din beton (crăpături, rezistenţă scăzută la impact, exfolieri) datorate clasei de beton necorespunzătoare pus în operă. Pentru şanţurile pereate şi rigolele din beton, lucrări la care clasa betonului este cu mult mai mică decât cea proiectată şi acţiunea mediului înconjurător este agresivă se recomandă demolarea şi refacerea acestora conform proiectului tehnic revizuit”, se mai arată în expertiză.

Lucrări date pe “prietenii”

MBS Group aparţine fostului consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy. Numele lui Silagy apare în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu. Procurorii spun că acesta i-ar fi dat lui Uioreanu prin intermediari peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Consiliul Județean Cluj a încercat să obțintă suma de 3,2 milioane lei din contul de depozit de garanție de bună execuție, fără succes însă din cauză că MBS a intrat în insolvență. Phoenix Omega IPURL, desemnată administrator judiciar al SC MBS Group SRL, este firma deţinută de actualul şef al ITM Cluj Daniel Păcurariu.