monitorulcj.ro Menu

Actualitate

RISC RIDICAT de izbucnire a unor tensiuni sociale în România, în 2014

România se confruntă cu un risc "ridicat" de izbucnire a unor tensiuni sociale în cursul anului 2014, conform unui raport realizat de experţii Economist Intelligence Unit, menţionând printre cauzele generale ale acestui fenomen instabilitatea economică şi erodarea încrederii în instituţii.

Economist Intelligence Unit a alcătuit un clasament privind riscurile izbucnirii unor tensiuni sociale.

În categoria ţărilor în care există un "risc foarte mic" de izbucnire a tensiunilor sociale sunt incluse Austria, Danemarca, Japonia, Luxemburg, Norvegia şi Elveţia.

În categoria statelor cu "risc mediu" sunt ţări precum Belgia, Marea Britanie, Columbia, Cuba, Franţa, Georgia, Ungaria, Israel, Italia, Olanda, Rusia sau Serbia.

România este considerată de către EIU drept o ţară cu "risc ridicat" de izbucnire a unor tensiuni sociale, alături de state precum Albania, Belarus, Bulgaria, Burundi, Camerun, Cambodgia, Iran, Republica Moldova, Pakistan, Filipine, Portugalia, Africa de Sud, Turcia şi Ucraina.

Riscuri "foarte mari" de izbucnire a unor violenţe sociale sunt în Egipt, Grecia, Irak, Liban, Libia, Sudan sau Venezuela.

"Diminuarea veniturilor şi rata mare a şomajului nu sunt urmate mereu de tensiuni sociale. Doar atunci când problemele economice sunt însoţite de alte elemente de vulnerabilitate apare riscul major de instabilitate. Printre factori se numără diferenţe mari la capitolele venit/inegalitate, politici guvernamentale ineficiente, nivel scăzut al indemnizaţiilor sociale, tensiuni etnice şi episoade precedente de violenţe. Un factor de o importanţă deosebită remarcat în ultimul timp pare să fi fost erodarea încrederii în guvern şi în instituţii: o criză a democraţiei", explică experţii Economist Intelligence Unit.

Proteste masive au cuprins întreaga ţară începând cu 1 septembrie 2013, ca urmare a încercării guvernului Victor Ponta de a impune o lege cu dedicaţie pentru compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Este pentru prima oară în ultimii 24 de ani când pe stradă s-a născut o mişcare de protest.

În ianuarie 2013, mii de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a guvernului PDL condus de Emil Boc. Scânteia a reprezentat-o demiterea medicului Raed Arafat din funcţia de subsecretar de stat al Ministerului Sănătăţii şi coordonator al serviciului de urgenţă SMURD. Arafat s-a opus intenţiei preşedintelui de a reforma sistemul medical de urgenţă, printr-un pachet de legi care ar fi permis şi operatorilor privaţi să ia parte la acest sistem de urgenţă.

Furioşii români au izbucnit abia în toamna lui 2013, însă încercări nereuşite de a imita mişcările sociale de tip „Occupy Wall Street”, din SUA. Erupţia puternică în stradă s-a datorat faptului că Guvernul Ponta a ignorat şi a încercat să treacă peste o temă de mediu foarte sensibilă, precum Roşia Montană, pentru care multe organizaţii non-guvernamentale luptau de ani de zile, fără să fie însă prea cunoscute marelui public.

În scurt timp însă, tema Roşia Montană a fost pusă în umbră de cea a gazelor de şist. Tema Roşia Montană a trecut pe locul doi şi după decizia premierului Victor Ponta de a trimite legea în Parlament, evitând astfel să îşi asume o decizie şi tergiversând lucrurile prin formarea unei Comisii de anchetă, al cărei raport final nu a lămurit în niciun fel acuzaţiile aduse proiectului minier.

Pe parcursul lunilor noiembrie şi mai ales decembrie 2013, o dată cu mutarea accentului pe cealaltă temă de mediu a protestului – gazele de şist, mişcările au devenit mai violente. Cele mai agresive proteste, precum şi reacţia cea mai dură a jandarmilor au avut loc la Pungeşti, în judeţul Vaslui, locul unde compania americană Chevron încearcă să înceapă operaţiunile de explorare.

Totul a degenerat pe 7 decembrie, când protestatarii au dărâmat gardul care împrejmuia terenul concesionat Chevron şi s-au ciocnit cu jandarmii. Chiar dacă protestul de la Pungeşti, sprijinit de activişti, nu a adunat mai mult de 500 de oameni, rezultatul imediat nu s-a lăsat aşteptat: Chevron a fost nevoită de două ori să anunţe că îşi suspendă lucrările la Pungeşti, până se liniştesc apele.