Actualitate

Clădirile cu risc seismic din județul Cluj. Care sunt zonele cele mai expuse la cutremur?

Zece clădiri din județul Cluj se află în evidenţele autorităților ca fiind cu risc seismic. Vezi lista.

Zece clădiri din județul Cluj se află în evidenţele autorităților ca fiind cu risc seismic. FOTO 1: Depositphotos.com; FOTO 2: CJ Cluj Zece clădiri din județul Cluj se află în evidenţele autorităților ca fiind cu risc seismic. FOTO 1: Depositphotos.com; FOTO 2: CJ Cluj

 

 


Cutremurele de luni și marți, 13 și 14 februarie, au fost resimțite în mai multe zone din județul Cluj. Dacă luni, cutremurul abia a fost simțit în unele zone din municipiul Cluj-Napoca, cel de marți a fost mai intens. Au fost înregistrate trei apeluri la 112, iar pompierii au realizat acțiuni de recunoaștere. Din fericire, pe raza județului, nu au fost identificate pagube.

 


„În urma cutremurelor din zilele trecute, echipele ISU au realizat acțiuni de recunoaștere, nefiind identificate probleme de niciun fel la nivelul județului. Nu s-a constituit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă - CJSU decât în județele unde au existat situații deosebite”, a declarat prefectul Irina Munteanu, pentru Monitorul de Cluj.

Cu toate acestea, în județul Cluj există 10 clădiri expertizate și încadrate în clase de risc seismologic. Majoritatea se află în municipiul Cluj-Napoca.


„La nivelul județului Cluj există, conform criteriilor de clasificare a riscurilor specifice prevăzute prin HGR 642/29.06.2005, o evidență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj, cu 10 imobile care sunt expertizate tehnic și încadrate în clasele 1, 2 și 3 de risc seismic”, a mai spus Irina Munteanu.

Evidenţa construcţiilor din judeţul Cluj expertizate tehnic şi încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic:


Cluj-Napoca

  • str. D. Francisc nr. 9, S+P+E, Imobil de locuinţe; anul construcției – 1930; clasa de risc – III;
  • Str. I.C. Brătianu nr. 18 S+P, Imobil; anul construcției – 1952, clasa de risc – III;
  • Str. Clinicilor limitrof imobilului de pe str. Moţilor nr. 103, Parter, Clădire de locuit; anul construcției – 1840; clasa de risc II;
  • str. Matei Corvin, nr. 3, S+P, Imobil de locuinţe; anul construcției – 1942; clasa de risc – II.
  • str. I. Maniu nr. 2-6, D+P+1, Clădirile Statusului Romano-Catolic; anul construcției – 1926; clasa de risc – II.
  • B-dul Eroilor nr. 3 D+P+1, Imobil de locuit; anul construcției – 1933; clasa de risc – II.

Turda: Calea Victoriei nr. 7B, Bl.L140, Bloc de locuinţe, S+P+4, Imobil de locuinţe; anul construcției –  1955; clasa de risc – II;


Comuna Bonţida: Sat Bonţida FN, Castelul Banffy, corp III, Clădire de locuit; anul construcției – 1895; clasa de risc – III;

Comuna Sânpaul: Sat Sumurduc, nr. 17, S+P, Imobil de locuit; anul construcției – 1954; clasa de risc – II;

Comuna Sânmărtin: sat Măhal, nr. 57 D+P, Imobil locuit; anul construcției – 1962; clasa de risc – II.

Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale în funcţie de tipurile de riscuri specifice realizată conform Hotărârii nr. 642 din 29 iunie 2005 arată că toate unitățile administrativ teritoriale din cadrul județului sunt încadrate în clasa de risc secundar generat de cutremurele de pământ.

Harta seismică a județului Cluj

Potrivit datelor centralizate de Banca Mondială, pe raza județului Cluj, zona de nord-est este ccea mai expusă la cutremure. 

Zona seismică a județului Cluj

Efectele datorate cutremurelor pot fi reprezentate prin avarierea şi/sau prăbuşirea unor clădiri vulnerabile, avarierea şi/sau ieşirea din funcţiune a unor reţele de infrastructură (utilităţi), cedarea unor elemente de relief (versanţi) şi/sau a unor lucrări tehnice (baraje) de pe teritoriul respectiv sau din amonte; avarierea gravă a unor dotări industriale cu surse de mare risc, etc., precum şi de orice alte lanţuri de evenimente negative (incendii, explozii).

Zonare seismică jud. Cluj

De asemenea, seismele pot declanşa alunecări de teren, tasări şi lichefieri în cazul terenurilor cu caracteristici specifice, condiţiile climatice pot favoriza sau grăbi declanşarea respectivelor efecte. În cazul producerii unui eveniment seismic care poate conduce la declanşarea unui accident chimic, nuclear sau a unui incendiu, se vor lua măsuri corespunzătoare prevăzute în planurile de protecţie şi intervenţie în cazul de explozii mari, la suprafaţă sau în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane, în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear şi căderi de obiecte cosmice,  respectiv în planurile de protecţie şi intervenţie în caz de incendii în masă.

Seismicitatea României este rezultată din energia eliberată de cutremurele crustale (denumite şi normale) a căror adâncime nu depăşeşte 60 km şi de cutremure intermediare.

Măsurile şi acţiunile de intervenţie şi de apărare sunt: 

  • protecţia construcţiilor şi instalaţiilor care include surse de mare risc pentru colectivităţi umane;
  • protecţia capacităţilor constructive şi funcţionale;
  • protecţia infrastructurii urbane, cu prioritate pentru protecţia sistemelor-suport necesare serviciilorcurente de interes social (reţeaua medico-sanitară, infrastructura sistemului de apărare împotriva incendiilor şi a altor accidente, pompierii, infrastructura sistemului de conducere şi administraţie precum şi infrastructura sistemului informaţional); 
  • refacerea reţelelor de utilităţi, capacităţilor funcţionale şi a capacităţii operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice;
  • anunţarea populaţiei şi evacuarea populaţiei din imobilele avariate.

CITEȘTE ȘI:

România va avea un grup de lucru pentru prevenire și răspuns în caz de cutremur. 118 şcoli, evaluate cu risc seismic

Ultimele Stiri
abonare newsletter