Actualitate

Carnavalul lui Caragiale, în secolul XXI

<p><img src="documente/stories/2012/02_februarie/01/07 ziua portilor deschise teatru ds 05.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Regizoarea Mona Marian pune în scenă, la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, piesa „D'ale Carnavalului” a celebrului dramaturg Ion Luca Caragiale.</p>

I. L. Caragiale ne pregăteşte ceva…o premieră la Teatrul Naţional de Stat „Lucian Blaga”.

Spectacolul „D-ale carnavalului” se va juca, pentru prima oară pe scena clujeană, în data de 4 februarie, în regia Monei Marian. Spectacolul va avea loc sâmbătă, de la ora 19.00,

„Conu”, mereu actual

Peste secole, Caragiale rămâne acelaşi, pentru toată lumea. Aceaşi savoare, acelaşi comic şi ridicol care caracteriza mahalaua de altădată revine, în secolul XXI, să ilustreze lumea de mucava creată în jurul cocalarilor şi piţipoancelor. Forma fără fond pare a fi motto-ul lui Caragiale. „Lumea pe care o restituie fiecărei generaţii de spectatori teatrul lui Caragiale este inevitabil recunoscută de fiecare dată, în primul rând datorită actualităţii pe care o degajă. Orice context istoric, cultural sau social român repune obstinat în scena cotidianului nostru personajele cărora Caragiale pare să le fi surprins prototipurile cu o inegalabilă genialitate de creator, de sociolog şi analist politic. Cum ar putea, deci, un regizor, oricare i-ar fi preferinţele sau sensibilităţile, să nu cadă şi să nu tot recadă, ca într-un spaţiu iniţiatic prescriptiv, în capcanele pe care dramaturgul, iată, ni le-a întins peste secole?”, a spus Mona Marian, regizoarea spectacolului.

Distribuţie de zile mari

Rolul lui Nae Girimea, frizer şi subchirurg, va fi interpretat de actorul Cristian Grosu, Pampon va fi întruchipat de Ovidiu Crişan, iar Crăcănel de Adrian Cucu. Personajele feminine Miţa Baston şi Didina - care stârnesc rivalităţile dintre Girimea, Pampon şi Crăcănel - sunt interpretate de Elena Ivanca şi Romina Merei.

În piesa „D'ale Carnavalului”, comicul de situaţie este tot timpul amplificat de împrejurări echivoce, coincidenţe şi încurcături produse de personajele deghizate, care participă la un carnaval. Deghizările sunt, de fapt, cele ale relaţiilor lor extraconjugale. Personajele se bănuiesc, se caută, se aleargă, iar în cele din urmă măştile sunt date jos de pe chipuri.

Piesa lui Caragiale - o poveste dintr-o mahala din Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea - a fost ecranizată, în 1958, de regizorii Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, cu o distribuţie memorabilă: Ion Lucian (Nae Girimea), Alexandru Giugaru (Pampon), Grigore Vasiliu-Birlic (Crăcănel), Vasilica Tastaman (Didina) şi Jeana Gorea (Miţa Baston). Filmul a preluat şi elemente din piesa „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” şi a transpus impecabil dinamica precipitată şi încărcată de neprevăzut a piesei.

Caragiale a cochetat cu Clujul

Potrivit preşedintelui Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (USR), Irina Petraş, Caragiale dorea să devină locuitor al Clujului, iar prezenţa sa în acest oraş a fost consemnată de ziarul „Răvaşul”, printr-o plăcuţă amplasată pe clădirea de pe strada Napoca nr. 6, unde se afla sediul redacţiei conduse de Petru P. Bariţiu. Irina Petraş spune că instituţia pe care o conduce doreşte să repună, în acest an omagial, pe faţada clădirii de pe strada Napoca, plăcuţa care a consemnat vizita lui Caragiale în redacţia ziarului, plăcuţă pierdută odată cu renovarea clădirii.