Actualitate

Nici 5% din populația Clujului nu încape în adăposturile de protecție civilă. La nivel național, sub 3% din români pot fi adăpostiți

O analiză arată că, în cazul unui dezastru, sub 3% din români ar încăpea în adăposturile de protecție civilă. La nivel municipiului Cluj-Napoca, capacitatea este puțin mai mare, de circa 4-5% din populație.

În cazul unui dezastru, sub 3% din români ar încăpea în adăposturile de protecție civilă. FOTO: Depositphotos.com În cazul unui dezastru, sub 3% din români ar încăpea în adăposturile de protecție civilă. FOTO: Depositphotos.com

 

 


Sub 3% din români încap în adăposturile de protecție civilă în cazul unui dezastru, scrie Info Sud-Est, care a colectat informații de la toate inspectoratele pentru situații de urgență din țară. 

 


De asemenea, conform datelor strânse de la primării, în medie, 4,8% din populația municipiilor-reședință din România ar încăpea în refugii. În statistică nu sunt luate în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din Capitală. 

Prin comparație, Finlanda și Elveția au capacitatea de a-și adăposti aproape toți locuitorii, Danemarca și Suedia aproximativ 80% din populație, iar Germania a început să-și modernizeze adăposturile și să crească bugetul pentru protecția civilă, după războiul din Ucraina.


Ce municipii stau cel mai bine?

Potrivit publicației citate, în municipiile Vaslui, Focșani, Deva și Slobozia sub 1% din populație s-ar putea adăposti în spațiile de protecție civilă.

Între municipiile cu 1-2% capacitate se numără Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Zalău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Călărași, Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Piatra Neamț.


Între 2-3% sunt municipiile-reședință Târgu Jiu, Tulcea, Baia Mare, Buzău.

Între 3-4% se află Suceava, Constanța, Arad, Târgu Mureș, Slatina, Râmnicu Vâlcea. 


Între 4-5% regăsim municipiile-reședință Oradea, Craiova, Bacău, Cluj-Napoca, Botoșani. 

Reșița și Brașov au capacitate puțin peste 5%, Ploiești puțin peste 6%, Brăila și Pitești aproape 7%, iar Târgoviște și Sibiu peste 7%.

București și Satu Mare sunt municipiile cele mai „încăpătoare”, cu o capacitate între 9% și 11%.

Județele cu cele mai puține adăposturi

Județele Ialomița, Sălaj, Vaslui și Vrancea au o capacitate de adăpostire sub 0,5%.

Între județele cu 0,5-1% capacitate de adăpostire a populației se numără Alba, Călărași, Sibiu, Tulcea și Suceava. 

Între 1-2% capacitate se numără județele Mehedinți, Teleorman, Covasna, Hunedoara, Neamț, Mureș, Olt, Maramureș, Botoșani, Harghita, Buzău, Arad, Bistrița Năsăud, Giurgiu, Dâmbovița, Bihor, Bacău, Iași, Vâlcea. 

Între 2-3% capacitate se numără județele Gorj, argeș, Constanța, Prahova și Caraș-Severin.

Între 3-4% se află Satu Mare, Galați și Brașov. 

Între 4-5% regăsim Brăila, Dolj și Cluj.

Județul Ilfov are o capacitate de 14,4%., mai scrie ziarul constănțean.

Municipiile care au alocat cei mai mulți bani în 2022 pentru reabilitarea adăposturilor sunt Brașov, cu 700.000 lei, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu cu aproximativ 511.000 lei, Târgu Mureș cu 328.000 lei și Galați cu 274.000 lei. Alte primării care au alocat bani sunt: Arad, Bacău, Oradea, Buzău, Cluj-Napoca, Târgoviște, Deva, Zalău și Alexandria.

De partea cealaltă, în lista municipiilor care n-au alocat niciun leu anul acesta pentru reabilitarea adăposturilor antiaeriene se află Vaslui, Piatra Neamț, Botoșani, Călărași, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Slatina și Pitești.

FOTO: Depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Buncărele din Cluj-Napoca „intră în renovare”. Boc: „Să nu intrăm în panică”. În ce stare se află adăposturile?

Ultimele Stiri
abonare newsletter