Curtea de Apel Cluj a admis apelul Consiliului Judeţean Cluj împotriva sentinţei civile pronunţată de Tribunalul Cluj, după ce MBS Group, liderul Asocierii câştigătoare a contractului privind modernizarea drumului Răchiţele-Ic Ponor, a dat în judecată Consiliul Judeţean Cluj. Preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, spune că nu va emite ordinul de începere efectivă a lucrărilor cu noua firmă care a câştigat licitaţia la acest drum până când DNA nu va face o expertiză care să indice cine se face vinovat de situaţia de acolo.

Procurorii DNA au început urmărirea penală “in rem” în cadrul contractului drumului Răchițele-IC Ponor. Anul trecut, Ministerul Dezvoltării Regionale a avertizat conducerea CJ Cluj că există riscul ca întreg contractul de finanţare să devină neeligibil din cauza fraudelor.

Licitaţia pentru finalizarea drumului turistic de la Răchiţele-Ic Ponor a fost adjudecată, lucrările urmând a fi finalizate până în luna noiembrie. Acest proiect este unul din multele proiecte ratate ale CJ Cluj, cu numeroase nereguli şi cu o expertiză care arată că tot ce s-a construit până acum pune în pericol siguranţă rutieră şi pietonală, experţii propunând inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit. Pagubele vor fi suportate de Consiliul Judeţean Cluj. De mai bine de şase ani de zile, Consiliul Judeţean se chinuie să termine un drum lung de 20 de kilometri.

Clujul este printre judeţele cu cele mai multe proiecte pe fonduri europene blocate, deoarece nimeni nu-şi mai asumă continuarea sau semnarea vreunui act din cauza activităţii DNA. Mai mult, judeţul este campion la suspiciunile de fraudă care planează asupra celor mai importante proiecte care (nu) se derulează în prezent pe fonduri europene.

“Dacă plec eu, cine vă mai ţine spatele?”. Aşa ar putea suna un ipotetic mesaj al vicepreşedintelului Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu (PSD), adresat atât consilierilor social-democraţi, cât şi funcţionarilor din aparatul de specialitate.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, vorbeşte la Cluj despre funie în casa spânzuratului: “Corecțiile financiare pe actualul cadru financiar îl estimăm la un miliard de euro. Este prețul pe prostie plătit de România pentru faptul că a pus în funcții cheie oameni, care, din păcate, nu trebuiau să fie acolo. Și mai ales în zona de achiziții publice”. Judeţul Cluj se poate lăuda cu două mari eşecuri în derularea proiectelor cu fonduri europene: Centrul de Deşeuri şi reabilitarea drumului turistic Răchiţele-Ic Ponor.

După arestarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu în luna mai 2014, instituţia se află într-un blocaj total. De aproape un an de zile, proiectele strategice ale judeţului au fost trase pe linie moartă şi nimeni nu îşi asumă nimic. Conducerea Consiliului Judeţean Cluj este singura în măsură să deblocheze proiectele a căror valoare depăşeşte 110 milioane de lei, dar deciziile întârzie să apară.

Un mail trimis de pe o adresă neasumată de cineva acuză conducerea Consiliului Judeţean Cluj de furt. E-mailul a fost trimis tuturor consilierilor judeţeni, conducerii instituţiei şi presei şi ştim că a provocat deranjul vicepreşedintelului Ioan Oleleu care s-a interesat dacă mailul a fost trimis şi angajaţilor instituţiei. În urma acestui mail, conducerea CJ Cluj a sesizat Poliţia şi Procuratura pentru a depista persoana care se află în spatele acuzaţiilor.