Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă a ratingului României, din cauza haosului fiscal și a deficitului uriaș, situație în care există riscul retrogadării la „junk” (gunoi).

Cheltuielile bugetului cu pensiile vor fi majorate în acest an cu 17 miliarde de lei. Prioritățile de finanțare pentru 2025 vizează infrastructura rutieră, adică mai mulți bani pentru autostrăzi și drumuri expres, precum și peste 2% din PIB pentru apărare.

Numărul salariaților din instituțiile publice crește vertiginos. Într-o singură lună, numărul bugetarilor angajați la stat a crescut cu aproape 6.000.

România are nevoie, pentru a asigura un deficit de 7%, de un necesar de finanțare de circa 231 de miliarde de lei, sumă ce va fi asigurată atât de pe piețe externe, cât și de pe cele interne.

Angajatorii din IT, construcții și agricultură vor plăti integral impozite și taxe salariale, ceea ce va duce la multiple efecte negative.

Deficitul bugetar pe anul 2024 va depăși 8% din PIB, fiind estimat la 8,7% din Produsul Intern Brut. „Nu creștem TVA. ANAF va colecta mai bine”, susține ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.

Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „Ordonanţa-trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025. Guvernul Ciolacu 2 se reunește, luni, pentru adoptarea măsurilor de asuteritate.

Impozitul pe dividende distribuite din 2025 va creşte de la 8% la 10%, dar facilităţile de care beneficiază angajaţii din IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară vor fi eliminate, conform măsurilor de asuteritate promovate de coaliția PSD-PNL-UDMR.