Doi turişti americani aflaţi în vizită la Cluj îşi bat joc de oraş şi se declară profund dezamăgiţi de călătoria cu trenul de la Deva spre capitala Transilvaniei. Jurnalul postat de aceştia după o zi petrecută în țara noastră poarte numele „Lung, cald și împuțit. Ghid de călătorie în Cluj-Napoca, România, Transilvania".

Locul actualei catedrale ortodoxe din Cluj găzduia acum 100 de ani un parc “sărăcăcios”, în care adolescenţii din zonă încingeau câte o miuţă de câte ori aveau ocazia. Într-un volum mai puţin cunoscut publicului larg, scriitorul Horia Stanca povesteşte cum bătea mingea alături de ceilalţi puşti într-un parc auster, ce permitea desfăşurarea jocului la o singură poartă. Totul se petrecerea acum aproape 100 de ani, în 1922.

Poveştile despre Cluj spun că Biblioteca Lucian Blaga din centrul oraşului este bântuită de două fantome. O tânără de 20 de ani şi un bibliotecar bătrân „citesc” cărţile vechi din bibliotecă.

Cea mai înaltă clădire din Cluj-Napoca este de zece ori mai mică decât cea mai înaltă construcţie din lume. Dacă hotelul Burj Khalifa din Dubai are 828 m, fiind cea mai înaltă clădire din lume, în Cluj-Napoca vârful unei clădiri atinge doar 80 de metri.

Un proiect de construire a unei case dacice, din bârne de lemn şi acoperiş de stuf, a fost lansat de o asociaţie din Cluj-Napoca, casa urmând să fie vizitată şi folosită în cadrul unui parc tematic antic, iar costurile au fost estimate la circa 5.000 de euro.

Viaţa clujeanului Benny Adegbuyi pare desprinsă din filmele hollywoodene. A lovit probleme vieţii cât a putut el de tare şi a reuşit să ajungă în numai cinci ani locul doi în lume la lupte. Sportivul va lupta în oraşul în care s-a născut şi unde are cei mai mulţi prieteni: la Cluj.

După lungi dezbateri, s-a decis: 50 de echipe selectate au ajuns pe lista de start pentru cea mai trăsnită goană pe patru (sau mai puține) roți. Adică, aceștia sunt cam cei mai șmecheri și mai țăcăniți piloți de curse urbane din țară.

Lumea bună din Clujul de altădată era foarte mult influenţată de moda de la Viena. Clujencele se îmbrăcau precum austriecele, având acces la haine de calitate. Pălăriile, umbreluţele sau mănuşile erau nelipsite din garderoba femeilor.