Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 6 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori. Cum au dispărut şi încă dispar din buzunarele clujenilor milioane de euro fără ca nimeni să ia atitudine?
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat miercuri că instituţia a finalizat şi atribuit contractul privind finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID). Câştigătorul licitaţiei este o firmă controversată, iar patronul acesteia este un apropiat al democrat-liberalilor, afişându-se mai ales la întâlnirile onorate de greii partidului, precum fostul premier Emil Boc. Se va reedita dezastrul din perioada 2012-2014?
Judeţul Cluj este fruntaş la proiecte finanţate din fonduri nerambursabile dar este şi judeţul căruia finanţatorii i-au cerut mulţi bani înapoi, sesizând nereguli în cheltuirea lor. În cazul în care Comisia Europeană a refuzat plata unei părţi din proiect, cheltuiala a rămas în sarcina bugetului.
Oficial, construirea Centrului de Deşeuri merge mai departe în ciuda faptului că valoarea acestuia a crescut cu peste 22 milioane de euro şi judeţul trebuie să returneze 15,5 milioane de euro cheltuieli neeligibile plus lucrări executate neconforme. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe şi vicepreşedintele instituţiei Vakar Istvan au dat bir cu fugiţii taman de la această şedinţă.
Chiar dacă cu întârziere, nota de plată pentru marele fiasco numit Centrul de Deşeuri a venit. Consiliul Judeţean Cluj a fost obligat să returneze 4 milioane de euro ca urmare a lucrărilor neconforme executate, asta pe lângă cele 11,5 milioane de euro la cât se ridică cheltuielile neeligibile, adică acele lucrări care nu vor fi decontate de la Uniune Europeană. Ca să-şi acopere urmele, instituţia face ce ştie mai bine: “fură”.
Consiliul Judeţean Cluj merge mai departe cu construcţia Centrului de Deşeuri în ciuda declaraţiilor lui Alin Tişe care s-a arătat dispus să renunţe la investiţie. În acest sens, instituţia va încerca să atragă noi fonduri europene pentru a acoperi dezastrul precedent.
Primarul comunei Floreşti a cerut acordul Prefecturii pentru declararea stării de alertă, însă prefectul judeţului i-a refuzat cererea din mai multe motive.