Politică

Curtea Constituțională a decis: Abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, interceptările SRI nu pot fi folosite ca probe

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că infracţiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată şi fără prag valoric. Judecătorul poate decide gravitatea faptei, iar interceptările SRI nu pot fi folosite ca probe.

Camera Deputaților /Foto: Camera Deputatilor Facebook.com Camera Deputaților /Foto: Camera Deputatilor Facebook.com

 

 


Curtea Constituţională (CCR) a decis, miercuri, că infracţiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată şi fără să existe un prag valoric, judecătorul fiind cel care poate decide în legătură cu gravitatea faptei.

 


În şedinţa de miercuri, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.3 (cu referire la art.297 alin.(1)) şi pct.4 (cu referire la art.298 alin.(1)), precum şi ale art.V din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Potrivit unui comunicat, Curtea Constituţională a stabilit că instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare - cu luarea în considerare a deciziilor CCR - inconsistenţele şi incongruenţele existente în textele de incriminare.


„Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, aspect care, în jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale nu a atras neconstituţionalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate, acţiunea instanţelor judecătoreşti - concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale - este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii”, a explicat CCR.

Iniţial, Senatul a stabilit un prag valoric de 250.000 de lei 

Totodată, Curtea a reţinut că folosirea sintagmei „un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege” din cuprinsul normelor de incriminare antereferite nu încalcă exigenţele de calitate a legii, întrucât infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu vizează conduita funcţionarului public/funcţionarului prin raportare la un act de reglementare primară, neavând importanţă dacă acesta a fost adoptat/ emis înainte sau după Constituţia din 1991, atât timp cât a fost receptată în sistemul constituţional actual.


Iniţial, Senatul a stabilit un prag valoric de 250.000 de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu, însă în urma scandalului apărut în spaţiul public, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a propus un nou prag de 9.000 de lei. Ulterior, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a renunţat să mai propună un prag pentru abuzul în serviciu, iar plenul a adoptat proiectul de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu fără vreun prag.

De asemenea, CCR a anunțat că a admis sesizările pe obiecțiile de neconstituționalitate, scrie hotnews.ro, și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile privind folosirea ca probe a interceptărilăr SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție.


Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Primar din Cluj, dat jos din funcție după ce a fost condamnat pentru abuz în serviciu

Fostul şef al IPJ Cluj Mircea Rus, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

Ultimele Stiri
abonare newsletter