Național
Un copil de 6 ani a ajuns în comă după ce sora lui i-a pus plasturi cu fentanil. Cum au ajuns medicamentele extrem de puternice la îndemâna copiilor și ce trebuia făcut cu ele?
Un băiețel de șase ani din Botoșani a fost la un pas de tragedie după ce sora sa a încercat să îl ajute și i-a aplicat pe corp plasturi care conțineau fentanil, un opioid puternic.
Un copil de șase ani din Botoșani a ajuns în stare gravă la spital după ce sora sa i-a aplicat mai mulți plasturi cu fentanil, încercând să îi trateze o rană. | Imagine generată cu ajutorul AI
Un copil de șase ani din Botoșani a ajuns în stare gravă la spital după ce sora sa i-a aplicat mai mulți plasturi cu fentanil, încercând să îi trateze o rană.
Copilul a ajuns în comă la spital, însă a răspuns rapid la antidotul administrat de medici. Potrivit Agerpres.ro, sora băiatului are zece ani, iar copilul a fost găsit inconștient, cu fața învinețită și cu o temperatură de 38,5 grade Celsius.
Cazul ridică însă o altă problemă: cum au ajuns plasturii cu fentanil la îndemâna unor copii? Informațiile apărute în presa locală arată că medicamentele rămăseseră în locuință după moartea bunicii copiilor, care suferea de cancer și le folosise pentru calmarea durerilor. În cazul medicamentelor cu substanțe stupefiante sau psihotrope rămase neutilizate, legislația prevede o procedură specială: acestea trebuie returnate farmaciei care le-a eliberat.
Un copil de 6 ani a ajuns în comă după ce sora lui i-a pus plasturi cu fentanil
Incidentul s-a produs joi, 27 august, în municipiul Botoșani. Băiatul de șase ani s-ar fi zgâriat în timp ce se juca, iar sora sa a încercat să îi vină în ajutor. Copila a găsit în casă plasturii și i-a aplicat fratelui său, fără să știe pericolul la care îl expune. Reprezentanții Spitalului Județean de Urgență „Mavromati”, confirmă că plasturii conțineau fentanil și că intoxicația cu această substanță a provocat starea gravă a copilului.
Informațiile furnizate presei locale de medicul Ramona Guraliuc, șeful UPU-SMURD Botoșani, arată că nu ar fi fost vorba despre un singur plasture. Echipajul medical ar fi găsit patru plasturi cu fentanil pe corpul copilului, iar mama a sunat la 112 în jurul orei 5:30, după ce a observat starea în care se afla băiatul.
La sosirea salvatorilor, copilul se afla într-o stare critică. Era inconștient și cianotic, adică prezenta o colorație albăstruie a pielii provocată de oxigenarea insuficientă, iar temperatura corpului ajunsese la 38,5 grade Celsius. Reprezentanții Spitalului Județean Botoșani au precizat că medicii au identificat plasturii cu fentanil și au stabilit că băiatul suferise o intoxicație cu opioidul.
Medicii i-au administrat naloxonă, medicament folosit ca antidot în intoxicațiile cu opioide. Băiatul a răspuns imediat la tratament, a rămas inițial sub supraveghere în Unitatea de Primiri Urgențe, iar ulterior, conștient și cooperant, a fost transferat în Secția de Pediatrie.
Plasturii rămăseseră de la bunica bolnavă de cancer
Plasturii nu ar fi fost cumpărați pentru copii. Potrivit informațiilor relatate de Observator, aceștia se aflau în locuință deoarece bunica celor mici, decedată recent, fusese diagnosticată cu cancer și folosise plasturi cu fentanil pentru controlul durerilor.
Și presa locală din Botoșani relatează că plasturii proveneau de la bunica celor doi copii. Informația este menționată inclusiv într-un material despre autosesizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani în urma incidentului.
DGASPC Botoșani a anunțat că va evalua situația familiei pentru a stabili inclusiv dacă a existat o formă de neglijare a copilului. Directorul adjunct al instituției, Alexandru Colbu, a precizat că serviciul de intervenție specializată s-a autosesizat după apariția cazului în presă și că evaluarea va fi făcută în colaborare cu spitalul și Poliția.
Ce este fentanilul și de ce sunt atât de periculoși plasturii pentru copii?
Fentanilul este un opioid sintetic extrem de puternic, utilizat în medicină pentru tratarea durerilor severe. În România există medicamente autorizate care eliberează substanța prin plasturi transdermici. Nomenclatorul oficial al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, actualizat la 27 august 2026, include, spre exemplu, Fentanyl Teva sub formă de plasture transdermic, în diferite prezentări.
Pericolul expunerii accidentale a copiilor este menționat explicit chiar în documentația oficială a medicamentelor cu fentanil. Prospectul publicat de ANMDMR avertizează că un plasture folosit sau nefolosit care ajunge accidental pe corpul altei persoane, „în special al unui copil”, poate avea consecințe letale.
Agenția a transmis de-a lungul timpului și avertizări speciale profesioniștilor din sănătate privind plasturii transdermici cu fentanil. ANMDMR arată că la nivel european au existat cazuri de expunere accidentală soldate cu decese, toate cazurile mortale analizate în comunicarea respectivă fiind raportate la copii.
Inclusiv după folosire, plasturii trebuie manipulați cu atenție. ANMDMR recomandă ca plasturele utilizat să fie îndoit astfel încât suprafețele adezive să se lipească una de cealaltă și să fie păstrat în condiții în care nu poate ajunge la alte persoane, în special la copii, până la eliminarea în siguranță. Medicamentele nu trebuie aruncate în apă sau împreună cu deșeurile menajere.
Ce spune legea despre fentanilul rămas după moartea unui pacient?
În România, fentanilul nu are regimul unui calmant obișnuit. Medicamentele care conțin substanțe stupefiante și psihotrope sunt reglementate de Legea nr. 339/2005, care stabilește condiții stricte privind prescrierea, eliberarea și deținerea lor. Potrivit articolului 38, pacienții aflați sub tratament cu medicamente care conțin substanțe din Tabelul II pot deține cantitatea prescrisă în baza prescripției medicale.
Aceeași lege stabilește explicit ce se întâmplă atunci când medicamentele respective nu mai sunt folosite. Articolul 38 alin. (3) prevede că medicamentele cu substanțe stupefiante sau psihotrope obținute în baza unei prescripții și rămase neutilizate trebuie distruse conform procedurilor stabilite prin normele metodologice.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 339/2005 stabilesc concret circuitul acestora: medicamentele rămase neutilizate se returnează la farmacia care le-a eliberat. Predarea se face în baza unui proces-verbal de predare-primire întocmit în trei exemplare: unul rămâne la farmacie, unul este păstrat de persoana care predă medicamentele, iar cel de-al treilea însoțește produsele până la distrugerea lor.
Legea mai prevede că deținerea substanțelor și preparatelor incluse în tabelele I, II și III este interzisă în afara situațiilor în care aceasta este autorizată conform legii și normelor sale de aplicare. În cazul concret de la Botoșani, stabilirea existenței unei eventuale răspunderi juridice aparține însă autorităților competente, nu poate fi dedusă automat doar din faptul că plasturii au fost găsiți în locuință.
Ministerul Sănătății a confirmat și el existența acestei proceduri speciale. În cadrul controalelor declanșate în 2023 la unitățile care operează cu medicamente stupefiante și psihotrope, Ministerul anunța că inspectorii verifică inclusiv respectarea procedurilor de returnare și distrugere a medicamentelor care provin de la pacienți care nu le mai utilizează. Verificările vizau în mod explicit și medicamentele care conțin fentanil.
Medicamentele obișnuite neutilizate au un alt circuit
Regula privind returnarea la farmacia care le-a eliberat este important să nu fie confundată cu sistemul general de colectare a medicamentelor expirate sau neutilizate provenite de la populație. În 2023, Legea nr. 95/2006 a fost modificată astfel încât medicamentele expirate și/sau neutilizate de populație să fie colectate la spitalele publice sau private, care au obligația de a le primi pentru eliminarea finală.
Ministerul Sănătății a reglementat în 2024 și modalitatea concretă de colectare. Potrivit Instrucțiunii nr. 6.226/2024, cetățenii pot depune deșeurile de medicamente la spitale publice sau private, conform programului stabilit și afișat de fiecare unitate. Sunt considerate deșeuri inclusiv medicamentele expirate, cele care nu mai sunt utilizate, reziduurile de medicamente sau produsele ale căror recipiente sunt deteriorate.
Spitalele încheie, la rândul lor, contracte cu operatori economici autorizați pentru preluarea și gestionarea acestor deșeuri, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 2.684/2024. Pentru stupefiantele și psihotropele reglementate distinct de Legea nr. 339/2005 trebuie însă avută în vedere procedura specială prevăzută de aceasta și de normele sale de aplicare.
Fentanilul, în centrul mai multor cazuri grave din România
Fentanilul a ajuns în atenția publică din România și în alte cazuri recente. În iunie 2026, un medic rezident în vârstă de 32 de ani a fost găsit mort la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Primele rezultate ale necropsiei indicau, potrivit surselor citate de TVR, că acesta și-ar fi injectat fentanil. Managerul spitalului declara atunci că medicul nu avea acces la fentanilul unității și că din stocul spitalului nu lipsea nimic.
Digi24 relata, de asemenea, în luna iunie că un medic anestezist de 39 de ani din Vatra Dornei fusese arestat preventiv, fiind acuzat că ar fi consumat fentanil, morfină și petidină provenite din farmacia spitalului. Potrivit aceleiași surse, un alt dosar important privind fentanilul a fost operațiunea „Himera”, în care un angajat din industria farmaceutică ar fi scos ilegal și vândut peste 10.000 de comprimate de fentanil și oxicodonă în perioada 2022-2023.
Ministerul Sănătății anunța încă din septembrie 2023 controale în peste 500 de farmacii care efectuau operațiuni cu medicamente ce conțin oxicodonă și fentanil. Inspectorii ANMDMR verificau atât legalitatea eliberării acestor medicamente, cât și respectarea procedurilor privind returnarea și distrugerea stupefiantelor și psihotropelor expirate sau rămase de la pacienți care nu le mai utilizau.
Un gest nevinovat al unei fetițe putea avea un final tragic
În cazul de la Botoșani, informațiile disponibile până în prezent indică un accident: sora copilului a încercat să îl ajute după ce acesta s-a rănit și i-a aplicat plasturii găsiți în locuință. În spatele gestului unei copile se află însă faptul că un opioid puternic, rămas după tratamentul unei persoane decedate, era accesibil copiilor.
Cazul este acum și în atenția Protecției Copilului. DGASPC Botoșani urmează să stabilească, împreună cu reprezentanții spitalului și ai Poliției, circumstanțele în care s-a produs incidentul și dacă situația poate fi asociată unei forme de neglijare.
Băiatul a avut însă șansa unei intervenții medicale rapide. După administrarea naloxonei, starea sa s-a îmbunătățit, iar copilul a devenit conștient și cooperant și a fost transferat în Secția de Pediatrie. Cazul rămâne un avertisment asupra riscului pe care îl reprezintă păstrarea necorespunzătoare a medicamentelor puternice în locuințe, în special atunci când acestea pot ajunge la îndemâna copiilor.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
