România trebuie să aplice un pachet de măsuri „anevoioase, dar realiste” pentru redresarea economică a țării și reducerea deficitului bugetar. Cinci măsuri fiscale propuse de economiștii clujeni.

România avea, în 2024, a doua cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) din rândul statelor membre UE.

Sportul preferat din economie este fentarea plății de taxe, impozite și contribuții.

Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere substanțială în luna mai, de 5,5%, în condițiile în care, în aprilie, rata inflației stagnase la 4,9%.

Anual, statul român cheltuie aproape 14 miliarde de lei pentru plata sporurilor, a bonusurilor şi primelor acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar.

Economia românească va înregistra un avans de doar 1,3% în acest an, față de nivelul estimat anterior de Banca Mondială la 2,1% din PIB.

În plin scandal al incapacității statului de a colecta eficient impozite și taxe, proceduri puse pe slaba digitalizare a Fiscului, Curtea de Conturi a României a dat publicității un raport de audit năucitor privind activitatea ANAF pe 2023.

„Sectorul privat operează sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative. Discuțiile actuale (…) alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic!”, spun 11 organizații ale mediului de afaceri.