Educație
Ioan-Aurel Pop critică reforma din educație: „Istoria, limba și literatura română, predate haotic, conduc societatea viitoare spre haos!”
Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, a criticat modul în care au fost reformate programele școlare după 1989.
Fostul președinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a lansat critici la adresa reformelor care au schimbat programele școlare după 1989. | Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Fostul președinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a lansat critici la adresa reformelor care au schimbat programele școlare după 1989.
Acesta susține că predarea istoriei și a literaturii trebuie să urmeze o ordine cronologică și acuză fragmentarea materiei prin module, teme interdisciplinare și reducerea numărului de ore.
Declarațiile au fost făcute la deschiderea Congresului Național al Istoricilor Români, organizat la București sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România. Potrivit Știripesurse, tema congresului este „Istoriografia secolului XXI: Evoluții, provocări și oportunități”, conform stiripesurse.ro.
Pop respinge separarea istoriei comunismului într-o materie distinctă
Ioan-Aurel Pop a susținut că perioada comunistă trebuie studiată, însă nu ca disciplină separată de istoria contemporană. În opinia istoricului, elevii nu pot înțelege comunismul fără cunoașterea contextului care l-a precedat și a consecințelor sale.
„Istoria comunismului nu are sens dacă nu înveți ce a fost înainte”, a afirmat Pop, argumentând că faptele istorice trebuie studiate în succesiunea lor, de la vechi spre nou.
Acesta a criticat și organizarea tematică a disciplinelor, despre care spune că a înlocuit, în unele perioade, predarea cronologică. Pop a arătat că istoria ajunsese să fie structurată pe teme generale, precum războiul, religia sau conflictele sociale, în loc să urmărească epocile istorice.
Critici la adresa modulelor și a „deprinderilor practice”
Fostul președinte al Academiei Române a atacat și actuala structură a anului școlar, cu cinci module și cinci vacanțe, apreciind că aceasta fragmentează procesul de predare. În viziunea sa, trecerea de la trimestre la module, precum și activitățile tematice precum „Școala Altfel” sau „Săptămâna Verde”, îngreunează parcurgerea coerentă a materiei.
„Materia și predarea devin așa de fragmentate încât nu se mai înțelege nimic”, a declarat Ioan-Aurel Pop.
Istoricul consideră că elevii ajung la universitate fără repere culturale și istorice de bază, inclusiv fără capacitatea de a plasa în timp curente literare ori personalități importante. El a dat exemplul studenților care nu pot preciza în ce secol a trăit Mihai Eminescu.
Pop a criticat și ideea potrivit căreia școala ar trebui să pună accent mai mare pe competențe practice, în detrimentul disciplinelor fundamentale. În opinia sa, accesul rapid la informație prin telefoane și calculatoare nu poate înlocui cunoștințele transmise la clasă.
Atac la „progresiști”, „neomarxiști”, „globaliști” și „treziți”
În discursul său, Ioan-Aurel Pop a atribuit schimbările din educație influenței unor curente pe care le-a etichetat drept „progresiste”, „neomarxiste”, „globaliste”, ale „anulatorilor culturii” și ale „treziților”.
El a respins, totodată, ideea că accentul pus pe istoria românilor ar fi incompatibil cu apartenența europeană. Potrivit acestuia, cunoașterea istoriei naționale este necesară pentru înțelegerea identității europene și universale.
Pentru a-și susține punctul de vedere, istoricul a invocat manualele școlare din Italia, despre care spune că păstrează un accent puternic pe istoria națională și pe succesiunea cronologică a epocilor.
„Cine iubește viața, trebuie să iubească trecutul”, a conchis Ioan-Aurel Pop, susținând că reforma educației este, în esență, o alegere legată de tipul de cultură și de oameni pe care îi formează școala.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
