Consiliul Concurenţei (CC) a amendat operatorii de telefonie Orange România şi Vodafone România cu 63 milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă, a declarat, marţi, preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu. „Decizia a fost adoptată luni, 14 februarie, într-o şedinţă a Consiliului Concurenţei. Orange a fost amendată cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro, reprezentând puţin peste 3% din cifra de afaceri a operatorilor în 2010”, a declarat Chiriţoiu, citat de Mediafax. El a adăugat că operatorii au dreptul să conteste decizia Consiliului Concurenţei în justiţie şi a menţionat că este cea mai mare amendă dată de instituţie, de la înfiinţare. Investigaţia CC a fost declanşată în 2006, ca urmare a unei plângeri depusă de Netmaster Communications SRL, şi are ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă săvârşit de Orange, Vodafone şi Romtelecom pe piaţa serviciului de terminare a apelurilor la puncte fixe/mobile în propria reţea publică de telefonie. Mai exact, Netmaster Communications a reclamat faptul că o parte dintre apelurile internaţionale ale clienţilor săi fuseseră blocate de cei trei operatori de telefonie.

Anul trecut, românii au alocat circa 48% din venituri pentru hrană şi rate la bănci, mai mult faţă de începutul crizei, în noiembrie 2008, reducând din cheltuielile pentru haine, produse de îngrijire personală, mobilă sau educaţie, potrivit unui studiu al Mercury Research, preluat de Mediafax. De asemenea, patru din zece români erau mult mai îngrijoraţi în legătură cu situaţia lor financiară comparativ cu şase luni în urmă faţă de data interviului. Potrivit studiului, criza financiară a fost cel mai puternic resimţită de persoanele cu vârsta între 35 şi 50 de ani, dar i-a afectat în general pe 85% dintre românii cu vârsta peste 18 ani. Pentru cei mai mulţi (57%), efectul negativ s-a resimţit la nivelul venitului şi prin scăderea nivelului de trai. Studiul a fost realizat în noiembrie 2010, pe un eşantion de 1.200 de persoane cu vârsta peste 18 ani.

Adoptarea Legii “zilierilor” de Camera Deputaţilor ar scoate la suprafaţă, din zona muncii la negru, 150-200.000 mii de locuri de muncă, a declarat, marţi, la Parlament, ministrul Muncii, Ioan Botiş. Astfel, el a pledat pentru adoptarea cât mai rapidă a acestei legi. „Aş face exact ca Mucius Scaevola, mi-aş arde mâna dreaptă, garantându-vă că, dacă legea «zilierilor» va trece în Parlament, vom scoate la suprafaţă cel puţin 150-200.000 de locuri de muncă. În fond, prin reglementări minimale putem să constatăm că avem potenţial de a creşte aceste contracte de muncă, purtătoare de contribuţii. Şi este interesul nostru, ca societate, să avem contributori şi nu asistaţi”, a declarat ministrul Ioan Botiş. În noiembrie 2010, Senatul a respins reglementarea raporturilor de muncă ale zilierilor.           Agerpres

Adoptarea Legii 'zilierilor' de către Camera Deputaţilor ar scoate la suprafaţă, din zona muncii la negru, 150-200 de mii de locuri de muncă, a declarat, marţi, la Parlament, ministrul Muncii, Ioan Botiş. Prezent la Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, pentru o informare asupra negocierilor cu patronatele şi sindicatele pe marginea Codului Muncii şi a legilor speciale (Legea patronatelor, a sindicatelor şi a conflictelor de muncă), ministrul Ioan Botiş a pledat pentru adoptarea cât mai rapidă a legii 'zilierilor', proiect de lege supus spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, susţine că e pentru prima oară în ultimii 20 de ani când un număr atât de mare de companii private intră concomitent în insolvenţă. Multe companii private au intrat în criza economică fără a avea rezerve, a atras ieri atenţia Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). „România nu a avut, în ultimii 20 de ani, un număr atât mare de companii private care să intre concomitent în dificultăţi de plată în aşa fel încât să nu-şi mai poată plăti datoriile. Un număr mare de companii au intrat în criză fără rezerve, fără lichidităţi”, a afirmat Isărescu, citat de Agerpres. El a adus în discuţie şi un caz pozitiv de restructurare a datoriilor, când băncile au acceptat să devină parteneri alături de investitor. „Avem şi cazuri pozitive. Cel mai cunoscut este cel al Flanco. Băncile creditoare au acceptat să devină parteneri alături de investitorul strategic. Băncile au creat un plan de creditare, iar întreaga procedură a beneficiat de publicitate la vremea respectivă”, a menţionat Isărescu.

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a anunţat că propunerile de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi prezentate de Comisia Europeană la jumătatea lunii iunie. “Comisia va prezenta propunerile sale de reformă şi perspectivele financiare ale PAC la jumătatea lunii iunie, iar în al doilea semestru al anului vor fi înaintate forului legislativ european, pentru dezbateri şi o decizie pe această problemă”, a spus Cioloş, cu ocazia participării la Conferinţa de iarnă 2011 a Forumului Ecosocial, de la Viena. Pe 18 noiembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat comunicarea privind “Politica agricolă comună în perspectiva 2020 - cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii”. Aceasta prevede că scopul reformei este ca sectorul agricol european să devină mai dinamic, competitiv şi eficient în contribuţia sa la viziunea Strategiei Europa 2020 privind stimularea creşterii durabile, inteligente şi favorabile incluziunii.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a afirmat ieri că este necesară „sancţionarea” celor care poluează mai mult aducând în ţară maşini vechi, în contextul în care numărul autoturismelor second-hand înmatriculate în România s-a ridicat anul trecut la 210.000, dintre care 130.000 erau mai vechi de 10 de ani. „Noi am dat anul trecut 720 milioane de lei pentru programul Rabla, pentru a casa maşinile mai vechi de 10 ani. Deci statul român trebuie să ia decizii în acest sens”, a precizat ministrul. El i-a avertizat pe toţi posesorii de autovehicule care doresc să dea statul român în judecată pentru taxa de poluare că există un punct de vedere al Curţii Europene de Justiţie care statuează că această taxă nu contravine reglementărilor UE.

Comisia Naţională Partidului Naţional Liberal (PNL) pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a reunit, marţi, alături de reprezentanţi ai Partidului Conservator (PC) pentru a discuta câteva măsuri ce vor pune bazele unui viitor program comun pentru agricultură al Alianţei de Centru-Dreapta (PNL-PC). Anunţul a fost făcut de preşedintele PC, Daniel Constantin, care a participat la şedinţa Comisiei PNL, precizând că acest plan de măsuri va fi discutat şi cu reprezentanţii Partidului Social Democrat (PSD). 'Departamentele reunite pentru agricultură ale PNL şi PC vor discuta câteva măsuri ce vor fi incluse în viitorul program de guvernare al Alianţei de Centru-Dreapta. Sigur, vor fi apoi discutate şi cu cei de la PSD. Ne interesează să analizăm de ce există această creştere de preţuri la alimente în ultimul timp şi dacă e oportun să avem un TVA redus la alimentele de bază', a declarat pentru AGERPRES preşedintele PC, înainte de începerea şedinţei.