Economie
55.000 de copii din România trăiesc cu DOAR 200 de lei pe lună. Sociolog: „Aceste cifre sunt doar o statistică, nu și realitatea”
Peste 50.000 de copii din țară trăiesc doar cu 200 de lei pe lună, în timp ce 120.000 de români primesc ajutor social, deși sunt apți de muncă.
Aproximativ 170.000 de români primesc un venit nimin garantat, spune ministrul Muncii, Raluca Turcan. Dar numărul real al beneficiarilor este de 413.000, dintre care 32.000 au vâsta de peste 65 de ani, iar 156.000 sunt copii. De asemenea, din acest număr 120.000 de oameni sunt apți de muncă, dar primesc în continuare ajutor social de câteva sute de lei pe lună.
În acest moment în România, 32.000 de vârstnici trăiesc cu 200 de lei pe lună, la fel și 55.000 de copii sub 7 ani. Asta înseamnă că această generație, care reprezintă următoarea forță de muncă trăiește în sărăcie extremă și nu are acces la educație.
Aceste categorii de oameni trăiesc sub pragul sărăciei extreme!
Monitorulcj.ro a vorbit cu sociologul Ioan Hosu pentru a explica acest fenomen al sărăciei extreme, dar și care ar fi soluțiile pentru stopa acest fenomen care este foarte frecvent în România.
Ioan Hosu este profesor unviersitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării în cadrul Universității Babeș-Bolyai, și unul dintre cei mai buni sociologi din Cluj. El a spus că acești 55.000 de copii trăiesc sub pragul sărăciei, iar suma de 200 de lei nu poate asigura nici măcar strictul necesar lunar.
„Oameii aceștia sunt sub pragul sărăciei și probabil funcționarea optimă a gospodăriei în care trăiesc, nu ține de venitul lor ci de venitul altora din gospodărie. Ei reușesc să se salveze de sărăcia extremă dintr-un buget al gospodăriei. Cu alte cuvinte, statul nu reușește să asigure condiții minime de trai pentru acești copii, pentru că ei nu pot trăi cu 200 de lei pe lună”, a explicat pentru monitorulcj.ro Ioan Hosu, sociolog.
De asemenea, sociologul spune că acești copii nu vor avea nici acces la educație sau sănătate, pentru că sărăcia extremă vine la pachet cu multe alte probleme.
„Dacă un copil se află în situația aceasta în care trăiește cu 200 de lei pe lună, cu siguranță nu a avut nici acces la școala online, pentru că nu a avut o tabletă sau nu a fost conectat la rețeaua de internet. Peisajului vieții unui asemenea copil ar fi următorul: fără acces la educație sau sănătate.
Banii aceștia nu îți ajung nici pentru a alimenație sănătoasă, carență de dezvoltare fizică și psiho-emoțională, lucruri care duc la o performanță proastă în educație. Acest lanț este unul al slăbiciunilor. Sărăcia vine la pachet cu multe alte probleme”, a spus Ioan Hosu.
Statul nu va rezolva niciodată aceste probleme
Ioan Hosu este de părere că statul român nu va rezolva niciodată aceste probleme, pentru că deja au prins o rădăcină mult prea mare în societate.
„Statul român tot încearcă să evite situațiile în care unii beneficiază de prea multe stimulente. Sunt foarte mulți români care falsifică certificate medicale pentru a beneficia de un ajutor din partea statului. Cred că statul nu va rezolva niciodată problemele de acest gen, pentru că în continuare vor exista categorii expuse sărăciei extreme, fie prin lipsa locurilor de muncă, acces redus la educație sau la sistemul medical”, a spus sociologul.
Totodată ministrul Muncii, Raluca Turcan, anunță că Ministerul pregătește o campanie națională de evaluare a ajutoarelor sociale, cu scopul de a identifica beneficiarii unor astfel de ajutoare, iar cei aflați în situații „cu adevărat vulnerabile” ar urma să fie sprijinite mai mult.
„Suntem în etapa de pregătire a campaniei naționale de evaluare a ajutoarelor sociale, care va demara în curând în toată țara cu echipe mixte ale Agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, Inspectoratelor teritoriale de muncă și Agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă”, a scris Raluca Turcan pe Facebook, miercuri seara.
În cazul celor 32.000 de bătrâni care trăiesc doar cu 200 de lei pe lună este asemănător cu al copiilor, ei fiind subnutriți și cu multe probleme de sănătate.
„Cazul bătrânilor care trăiesc în sărăcie este asemănător cu cel al copiilor. Ei fiind subnutriți și au o alimentație foarte diversificată, majoritatea având acces doar la anumite alimente, cum ar fi: cartoful, ceapa, varza”, a afrimat sociologul.
Cealaltă pătură socială a pensionarilor, care trăiesc cu o pensie de sub 1.000 de lei, sumă care nu acoperă strictul necesar lunar al unui om.
„Aceste sume despre care vorbim, pensie sub 1.000 de lei pentru o persoană care trebuie să plătească apă, curent, mâncare, medicamente și multe altele sunt pre mici pentru loumea în care trăim. Este imposibil să te descurci cu o sumă de 700-800 de lei pe lună”, a spus Ioan Hosu.
Guvernul ar trebui să angajeze persoane capabile
Sociologul spune că ideea unei societăți funcționale este simplă. Ar trebui implementate mai multe politici sociale prin care să se evite aceste dezastre. De asemenea, el consideră că Guvernul ar trebui să pună persoane capabile pentru a lua astfel de decizii, oamenii care să vadă realitatea așa cum este.
„Ideea este simplă: trebuie să crești nivelul de performanță economică, de bunăstare și trebuie să ai politici sociale prin care eviți aceste dezastre. Încă aceste probleme atrag atenția presei, atât național cât și internațional. Și nu se va ști niciodată exact statistica, ci poveștile. Pentru că în România sunt locuri în care se trăiește bine, cum ar fi Clujul, dar și locuri în care se trăiește foarte greu, unde sărăcia este extremă, de exemplu în Valea Jiului.
Ar trebui să asigurăm copiilor accesul la educație și la sănătate, dar și tinerilor să le oferim oportunitatea la un loc de muncă bine plătit. Dar pentru toate aceste lucruri ne trebuie resurse. Statul ar trebui să aibă oameni competenți în funcțiile în care se iau aceste decizii, oameni care să vadă realitatea asta crudă!”, a explicat Ioan Hosu.
Totodată, aceste cifre reprezintă doar o statistică oficială, nu și o realitate.Multe persoane care riscă să atingă sărăcia extremă nici nu sunt integrate în această statistică, pentru că foarte mulți români și-au pierdut locul de muncă în pandemie.
„Aceste date sunt cuprise în statistica oficială. Cu siguranță mai sunt oameni care nu sunt cuprinși în această statistică, pentru că sunt mulți care au intrat acum în șomaj, indemnizații și așa mai departe. Peisajul arată destul de rău! Oare cei din Pata Rât primesc indemnizații sau sunt în grija ONG-urilor? Statul spune mereu că face atât cât îi lasă legea sau autoritățile locale”, a spus Ioan Hosu.
Studenții nu au bugetul necesar pentru cheltuielile din orașele universitare
În același timp, Ioan Hosu a spus că și studenții acre provin din gospodării mici intră într-o categorie care merge spre sărăcie, deoarece orașele în care vin au costuri prea mari pentru bugetul lor.
„Foarte greu este și pentru studenții care stau în Cluj, București, Timișoara etc. și care provin din gospodării mici. Le este foarte greu să acopere, chirie, mâncare, școlarizare și alte necesități. Nu doar categoriile prezentate mai sus sunt în zona de sărăcie. Sunt și tinerii care studiază sau se află la început de carieră, când salariile sunt ușor peste minimul pe economie. În condițiile în care costurile într-un oraș studențesc sunt foarte mari, uneori sunt asemănătoare cu orașele mari din Europa”, a explicat sociologul.
CITEȘTE ȘI:
