Economie
La ce sumă a ajuns datoria clujenilor la bănci?
Doar restanţele la plata creditelor, cumulate de persoanele fizice şi juridice din judeţ sunt, prin comparaţie, aproape o jumătate din bugetul pe 2017 al Primăriei Cluj-Napoca.
Restantele au scazut la nivelul judetului, in timp ce la nivel national au crescut
Astfel, potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a României (BNR), aferente lunii februarie, firmele şi locuitorii judeţului înregistrează restanţe care trec de jumătate de miliard de lei, asta în condiţiile în care la sfârşitul lui octombrie 2008, întârzierile la plata creditelor nu cumulau cu puţin mai mult de 85 de milioane de lei.
Comparativ cu luna ianuarie se înregistrează o scădere a restanţelor la nivelul judeţului cu mai bine de 50 de milioane de lei.
Tot la categoria datorii se încadrează însă şi creditele curente care ajung la peste 11 miliarde de lei. Cifra reprezintă 5% din încasările la bugetul naţional din acest an.
Cifra de la nivelul judeţului, mică raportat la naţional
Restanțele la creditele acordate firmelor și populației însumau peste 13,6 miliarde lei la finalul lui februarie, valoarea acestora fiind în scădere cu 35,7% față de cea consemnată la sfârșitul aceleiași luni din 2016, potrivit datelor centralizate de BNR.
Din această sumă, peste 6 miliarde lei reprezentau restanțe în moneda națională, în scădere cu 33,4%, iar circa 7,55 miliarde lei restanțe în valută, în coborâre cu 37,5%.
Din totalul restanțelor, circa 4,98 miliarde lei erau înregistrate în București.
Totalul creditelor depășea 222,5 miliarde lei la finele lunii februarie, fiind cu 2,11% mai mare decât valoarea consemnată la finalul aceleiași luni din 2015. Împrumuturile în moneda națională se cifrau la 127,1 miliarde de lei.
În ceea ce privește creditele acordate populației, de peste 113,1 miliarde lei, cele pentru consum totalizau mai mult de 51,4 miliarde lei, cele pentru locuințe depășeau 59 miliarde lei, iar cele destinate altor scopuri — peste 1,27 miliarde lei.
Tot mai mulţi restanţieri
Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a crescut cu 13.029, la 648.873 în ianuarie, față de nivelul din decembrie, fiind a treia lună consecutivă de creștere, se arată în datele Băncii Naționale a României.
În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 4,5 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 62,9 milioane lei, cu o întârziere de 61 — 90 de zile, respectiv de 38,7 milioane lei, între 31—60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,5 miliarde lei, iar 1,97 miliarde lei — la colectare.
Ratele bancare nu sunt pe lista de priorităţi
O treime dintre români înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare, dar doar 10% ajung în această situaţie în cazul creditelor ipotecare, potrivit unui sondaj recent, realizat de o companie de recuperare creanţe în Polonia, Republica Cehă, Slovacia, România, Germania, Italia şi Spania.
Cercetarea arată că, în cele mai multe cazuri, respondenţii au spus că înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare şi a sumelor împrumutate de la familie şi prieteni. Românii şi germanii înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare într-o proporţie asemănătoare de 34%, respectiv 33.
În ceea ce priveşte creditele ipotecare, spaniolii se află pe primul loc cu un procentaj de 29%, în timp ce respondenţii din celelalte şase ţări participante la studiu, înregistrează întârzieri cu un procentaj între 10% pentru România şi 17% pentru Germania. Pentru aceste tipuri de plăţi, polonezii înregistrează cel mai scăzut procentaj, doar 2% dintre respondenţi.
