Actualitate

Toaletările haotice, vinovate de „masacrul” de duminică. Biolog: „Este nevoie de arborist la Primărie, e o chestiune de siguranță”

Furtuna de duminică noapte a rupt zeci de arbori din oraș, cu precădere în cartierul Gheorgheni și în Parcul Central. Fenomenele extreme fără precedent în istoria recentă a orașului au lovit în primul rând în conifere, dar și în copacii toaletați „la întâmplare” sau excesiv.

Zeci de arbori au fost „culcați la pământ” de vântul puternic din timpul furtunii de duminică noapte, cauzând distrugeri, fie că vorbim de cele cel puțin 15 mașini avariate care au fost raportate sau de pagube la acoperișuri, acolo unde au căzut peste clădiri. Poate părea paradoxal, însă se pare că arborii bătrâni ai orașului nu au avut prea mult de suferit din cauza furtunii, majoritatea dintre cei doborâți de vânt făcând parte din familia coniferelor, în special brazii, sau fiind copaci a căror rezistență a fost slăbită de intervențiile haotice.

„Noi avem inventarul arborilor bătâni în Cluj și după furtună, dimineața, m-am uitat prin mai multe parcuri, nu am putut să merg chiar prin tot Clujul, dar am fost în Parcul Rozelor, Parcul Babeș, Parcul Central și prin cartierul Grigorescu și din baza noastră de date, cu arborii bătrâni, niciunul nu a fost afectat, culmea. Mulți cred că arborele bătrân ar fi periculos, că e găunos, dar se pare că nu e așa. Poate nici nu a fost partea aceasta a orașului cea mai afectată, cu toate că în Parcul Central au căzut vreo șapte sau opt arbori, au fost smulși din rădăcini, dar nu erau arbori bătrâni”, a declarat pentru monitorulcj.ro Tibor Hartel, ecologist și profesor la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai.

Coniferele s-au dovedit cele mai vulnerabile în fața furtunii, lucru influențat de modul în care crește rădăcina acestora, recomandarea biologului fiind să fie evitată plantarea acestora în oraș, în viitor.

„Ar trebui, dacă primăria ar avea, o bază de date cu arborii care au fost rupți, pentru că dacă ei au notat ce specii au fost mai afectate și au înregistrat și intensitatea vântului, atunci prin analiză putem afla care specii sunt mai expuse și la ce vârstă. În acest moment, sunt tot felul de informații apărute, dar nu avem o statistică. Ce aș sugera este să se evite plantarea coniferelor în viitor în oraș. Se pare că brazii, molizii, pinul silvestru și pinul negru par să fie mai vulnerabili și sistemul lor radicular nu merge adânc în pământ și fiind înalți, se rup. Așadar, aș evita pe viitor plantarea lor, pentru că aceste fenomene meteorologice extreme se vor intensifica, din păcate”, a spus profesorul.

Clujul are nevoie de un arborist: „Va fi o chestie de siguranță”

Tibor Hartel recomandă, în acest context, angajarea unui arborist specializat la Primăria Cluj-Napoca, care să ghideze lucrările de toaletare a copacilor, considerând că existența acestuia în administrația locală va deveni o chestiune de siguranță. El spune că tăierea sistematică a copacilor, de frica lor, nu este o soluție, aceștia având un rol esențial în protecția împotriva caniculei.

„Este de asemenea nevoie de arborist specializat la Primărie, aceasta va fi o chestie de siguranță în oraș, pentru că modul în care noi, societatea, avem grijă de arbori, așa va reacționa arborele la asemenea fenomene intense și un arborist bun poate să facă acele tăieri și intervenții la arbori care să stabilizeze arborele. La Cluj-Napoca nu avem așa ceva și în contextul în care aceste fenomene se intensifică, nu putem tăia totul, din precauție. Nu putem face acest lucru fix când trebuie să ne protejăm spațiile verzi, pentru că logica aceasta că dacă avem arbore, acesta va cădea peste noi sau peste casă, mașină, iar dacă nu avem, nu are ce să pice, este o logică foarte simplă, dar nu trăim în această logică. Fenomene extreme înseamnă și caniculă, și val de căldură extremă, în care arborii ne ajută, ne apără. Atunci, trebuie să găsim o cale de mijloc, să nu eliminăm automat toți arborii, ci din contră, trebuie să angajăm specialiști buni, să plantăm speciile care trebuie”, a adăugat ecologistul.

Arborii toaletați incorect cad pradă primii

Profesorul UBB a povestit despre un caz observat în cartierul Grigorescu, unde un arbore cu tuplina putrezită din cauza unor toaletări incorecte a fost rupt de vânt fix în locul în care a avut loc intervenția.

„Toaletarea are un rol foarte important, modul în care intervenim în coronamentul arborilor va determina rezistanța arborelui în astfel de cazuri. În Grigorescu, am văzut un caz concret, un arbore doborât de vânt, care s-a rupt acolo unde s-a făcut intervenția și a putrezit lemnul. Acolo unde putrezește lemnul din cauza unor tăieri care nu au fost tratate, acela devine punctul slab al coronamentului și acolo se va rupe. Trebuie făcute bine intervențiile. Toaletarea aceea în urma căreia rămâne ca o praștie, două crengi majore și restul tăiat totul, nu este o soluție. Acel fel de intervenție nu e bună nici pentru umbră, nici pentru sănătatea arborelui”, a arătat acesta.

Un singur arborist certificat, în România

Lipsa arboriștilor de specialitate este resimțită în toate orașele din România. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a declarat că „îi e frică să-i trimită pe muncitori să toaleteze arborii din oraș”, anunțând că vor fi organizate ateliere de lucru pentru angajații primăriei. Reprezentanții Asociației Peisagiștilor filiala Vest spun că primul workshop va avea loc în toamnă. Va fi susținut de Alexandru Purcaru, care este singurul arborist din România certificat internațional (ISA).

„În acest moment, în România nu sunt arboriști, care chiar să aibă diploma de arboriști. Ei sunt alpiniști, care pot să taie din coronament și trebuie într-adevăr să ai această calitate de alpinist bun, pentru că e greu să lucrezi la înălțime și în acele condiții, dar trebuie să ai și specializarea de arborist, să știi ce și cât tai, iar această specializare nu cred că o au în acest moment cei din Cluj. Clujul are tomograf al arborilor, deci primăria are tehnologia necesară evaluării stării de sănătate a arborilor, dar ea trebuie pusă în funcțiune și utilizată de către experți”, a declarat Tibor Hartel.

Clujenii „au pus gând rău” copacilor, după furtună

Copacii căzuți în cartierul Gherogheni au cauzat daune materiale importante, distrugând zeci de mașini parcate sub crengile acestora. În lipsa unor parking-uri în majoritatea cartierelor din Cluj, clujenii nu au de ales și trebuie să își parcheze mașinile în spațiile dintre blocuri, deseori înconjurate de copaci. Astfel, nu au fost puțini cei care și-au exprimat nemulțumirea pe rețelele de socializare și au cerut primăriei să taie copacii care le-ar putea pune mașinile în pericol. Profesorul Tibor Hartel explică de ce aceasta este o abordare greșită, arătând că educarea populației este cea mai importantă pentru gestionarea fenomenelor extreme, care se vor intensifica în viitor:

„A fost un fenomen extrem, într-adevăr, acum câteva zile, zburau acoperișuri de pe blocuri, dar arborii în sine nu ar trebui să ne fie inamici. Aceste fenomene nu ar trebui să ne întoarcă împotriva arborilor, tot extremă este și canicula, dar ce autoritățile ar trebui să facă este să informeze oamenii, ce să faci dacă te prinde furtuna afară, să fie emise atenționări meteorologice, să fie educați oamenii să nu se adăpostească sub arbori când e vânt puternic. Trebuie evitat acest lucru, pentru că riscul este mare ca arborii să se rupă și să ne lovească”, este de părere biologul.

Educație, doar cu ajutorul unor guvernanți responsabili

Statisticile realizate în Anglia și în Statele Unite arată că probabilitatea ca o persoană să fie accidentată grav de un copac este nesemnificativă, și chiar în lipsa acestora, ar exista alte obiecte care pot pune viața în pericol. Așadar, cheia stă în schimbarea mentalității și pregătirea din timp pentru fenomenele extreme.

„În Anglia s-a făcut o statistică, iar probabilitatea ca o persoană să fie accidentată grav de un copac este de 1 la 10 milioane, deci este foarte mică. În Statele Unite, probabilitatea este undeva la 1 la un milion, însă acolo sunt multe tornade și dacă tornada smulge un copac și acesta lovește un om, se include în statistică. Pe de altă parte, dacă este omorât un om de un pom, nu este copacul de fapt, ci fenomenul extrem, iar atunci poate să fie orice, un acoperiș sau un stâlp doborât de vânt. În acest context ar trebui să fim pregătiți din punct de vedere al educației să reacționăm corespunzător la astfel de fenomene și să fie create refugii pentru oameni, pentru că acestea lipsesc cu desăvârșire în acest moment. Doar prin schimbări culturale putem să ne adaptăm, dar aceste schimbări nu pot fi făcute fără o guvernare care să faciliteze asta”, a adăugat el.

În încheiere, redăm spusele profesorului Tibor Hartel: „Mesajul meu este să nu ne fie frică de copaci, pentru că sunt aliații noștri”.

CITEȘTE ȘI

Copac bătrân de zeci de ani, „ciopârțit”. Biolog: „Nu recomand entuziasmul în utilizarea drujbei”