Social
Sute de oameni au ieșit în stradă la Cluj pentru siguranța femeilor. 30 de femicide în 2026
Sute de oameni au ieșit sâmbătă, 17 octombrie, în stradă, la Cluj-Napoca, pentru a cere mai multă siguranță pentru femei.
Sute de oameni au ieșit în stradă la Cluj pentru siguranța femeilor / Foto: Mădălina IVAN- monitorulcj.ro
Sute de clujeni au ieșit în stradă, sâmbătă, 17 octombrie, pentru a scanda împotriva femicidului. Marșul pentru Siguranța Femeilor a ajuns la a XII-a ediție, într-un an în care 30 de femei au fost ucise în cazuri documentate drept femicide. Printre cele mai cunoscute victime ale violenței din ultimii ani se numără Anda Gyurca, femeia ucisă de Emil Gânj, și Valentina Tănăsie, tânăra găsită moartă într-o valiză pe râul Olt.
„Cade una, sărim toate!”, „Străzile sigure, fetele libere!” și „Corpul meu, alegerea mea. M-am săturat de violența ta!” au răsunat sâmbătă în centrul Clujului. Nu era un protest organizat pentru prima dată. De 12 ani, femeile ies în stradă și cer, în mare parte, aceleași lucruri: protecție împotriva agresorilor și dreptul de a trăi fără frică.
O imagine greu de ratat se afla chiar în fruntea marșului. În fruntea marșului se afla o fetiță care zâmbea și făcea cu mâna. În spatele ei, oamenii scandau împotriva violenței. Imaginea avea ceva greu de ignorat. Un copil care se bucura de oamenii din jur, în timp ce aceștia cereau ca fetele de astăzi să nu fie nevoite să trăiască, peste câțiva ani, cu teama că ar putea deveni victime.
Pentru unii, feminismul este o luptă care și-a pierdut sensul. Femeile pot vota, pot merge la muncă, pot studia și își pot construi un viitor independent. Ce ar mai avea de cerut?
Răspunsul a venit sâmbătă, în centrul Clujului. Nu a fost o dezbatere despre feminism, a fost o mișcare în stradă. Într-o țară care se află în fruntea statisticilor făcute la nivelul UE cu privire la violența domestică, dreptul de a trăi fără teamă nu poate fi considerat o revendicare depășită.
Mai mult ca sigur fetița din fruntea marșului nu știe încă ce înseamnă feminismul, dar lumea în care va crește va depinde și de lucrurile pentru care oamenii au ieșit sâmbătă în stradă.
Participanții s-au adunat la Monumentul Memorandiștilor, de unde a pornit Marșul „Împreună pentru Siguranța Femeilor!”. Manifestații similare au avut loc în mai multe orașe din țară, la inițiativa Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor.
Anda avea un ordin de protecție. Emil Gânj a ucis-o oricum
În ultimii ani, mai multe crime au readus violența împotriva femeilor în atenția publică. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al Andei Gyurca, tânăra de 23 de ani din județul Mureș, ucisă de fostul partener, Emil Gânj.
Pe 8 iulie 2025, bărbatul a intrat în locuința tinerei, a ucis-o cu un topor, apoi a incendiat casa.
Anda avea un ordin de protecție împotriva lui. Agresorul nu avea voie să se apropie de ea. Cu toate acestea, a ajuns la locuința sa și a ucis-o. Bărbatul este încă de negăsit.
Emil Gânj mai fusese condamnat pentru omor și se afla în libertate condiționată. În mai 2026, Tribunalul Mureș l-a condamnat la detenție pe viață, în lipsă, pentru uciderea Andei. Instanța i-a aplicat și o pedeapsă pentru încălcarea ordinului de protecție, contopită cu pedeapsa principală.
Cazul Andei a ridicat o întrebare care rămâne valabilă: cât valorează un ordin de protecție atunci când agresorul nu îl respectă, iar victima nu este apărată la timp?
Valentina avea 28 de ani. A fost găsită moartă într-o valiză pe râul Olt. Nici după moarte nu a scăpat de ură
În septembrie 2026, un alt caz a readus în discuție violența împotriva femeilor.
Valentina Ioana Tănăsie, o tânără de 28 de ani, originară din Filiași, a fost găsită moartă într-o valiză care plutea pe râul Olt. Trupul ei a fost descoperit pe 22 septembrie, în zona barajului Ionești, din județul Vâlcea. Principalul suspect este partenerul tinerei, Gheorghe Vlăduț Bălțățeanu, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare preventivă. Bărbatul a părăsit România, iar ulterior s-a prezentat la autoritățile din Elveția.
Mama Valentinei a povestit că fiica ei fusese agresată anterior de partener și că îi arătase urmele loviturilor. Tânăra ar fi vrut să iasă din relație.
Moartea Valentinei este încă un caz în care în spatele unei crime apar relatări despre violență anterioară. A fost și un caz care a stârnit revoltă, dar și un val de comentarii agresive pe rețelele de socializare. Condamnarea crimei a devenit un element secundar când o parte dintre utilizatori au decis că e momentul să judece victima. Chiar dacă nu erau relevante sau solicitate, comentariile despre aspectul fizic nu au lipsit: „E toată umflată de silicoane, nimic natural n-a rămas în ea”, „La ce față are, era clar damă de companie”, de parcă ocupația sau aspectul fizic ar putea da vreodată dreptul cuiva să îți ia viața. Nici rasismul nu a lipsit din secțiunea de comentarii:
„Nu sunt de acord cu crima, dar nici atâtea țigănci nu sunt bune”
„Asta este, o cioară în minus”
Pentru unii dintre cei care au comentat, faptul că Valentina era percepută drept femeie romă a devenit încă un motiv de jignire. Alții au încercat să justifice violența, sugerând că tânăra ar fi fost responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat.
Clasicul: „Poate a făcut ea ceva…”
Valentina avea 28 de ani și fusese ucisă. Cu toate acestea, în secțiunile de comentarii, unii oameni păreau mai preocupați să-i judece înfățișarea, etnia sau alegerile personale decât să vorbească despre crima în sine.
„M-am săturat de violența ta!”, s-a strigat sâmbătă pe străzile Clujului. Pentru unele dintre femeile ale căror povești au ajuns în atenția publicului, violența nu s-a oprit înainte să fie prea târziu.
O mamă a fost ucisă în Cluj încercând să își apere fiica
Nici județul Cluj nu a fost ferit de asemenea tragedii.
În 26 mai 2026, în localitatea Luna, o femeie de 36 de ani a murit după ce a intervenit pentru a-și apăra fiica de fostul partener al acesteia.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, conflictul a izbucnit în legătură cu un ordin de protecție emis împotriva agresorului. Bărbatul a atacat mai multe persoane cu un cuțit, iar când mama tinerei a intervenit, a înjunghiat-o în zona toracelui. Femeia a murit la fața locului. Pe numele agresorului exista deja un ordin de protecție emis de Judecătoria Luduș, prin care avea obligația să păstreze distanța față de locuința victimei.
În urma crimei, Poliția Română a trimis o echipă de control la IPJ Cluj pentru a verifica modul în care fusese gestionată situația.
O mamă a murit încercând să-și apere copilul de un bărbat împotriva căruia exista deja o măsură de protecție.
380 de sesizări de violență domestică pe zi, în România
Cazurile care ajung în atenția publicului reprezintă doar o parte a problemei.
Potrivit datelor Poliției Române, citate de Agerpres.ro, în 2025, polițiștii au intervenit la 138.385 de semnalări privind violența domestică. În medie, aproape 380 în fiecare zi.
În același an, au fost înregistrate 49.660 de infracțiuni din sfera violenței domestice. Cele mai multe au fost fapte de lovire sau alte violențe, respectiv 26.877. Alte 6.283 au fost infracțiuni de amenințare.
Numărul faptelor penale înregistrate a scăzut cu 16,3% față de 2024, când au fost raportate 59.345 de infracțiuni. Dar statisticile arată doar cazurile care au ajuns în evidențele autorităților. Nu și pe cele în care victimele nu au reclamat abuzurile. În 2025, polițiștii au emis 15.856 de ordine de protecție provizorii, iar instanțele au emis 15.680 de ordine de protecție.
Poliția Română a înregistrat anul trecut 6.337 de infracțiuni de nerespectare a ordinelor de protecție emise de instanțe. La acestea se adaugă alte 1.134 de încălcări ale ordinelor provizorii.
Sunt mii de situații în care agresorii nu au respectat interdicțiile impuse pentru protejarea victimelor. Nu toate au avut consecințe fatale, dar cazurile Andei Gyurca și femeii ucise în Luna arată cât de grav poate deveni un asemenea pericol.
La manifestația de sâmbătă s-a vorbit și despre femeile rome. Organizatorii au atras atenția că, pentru acestea, violența poate fi însoțită de discriminare și de dificultăți suplimentare atunci când încearcă să obțină ajutor.
Au fost amintite cazuri în care femeile rome nu beneficiază de îngrijiri medicale corespunzătoare, inclusiv la naștere, ajungând să nască în afara unităților medicale. S-a vorbit și despre agresiunile suferite în familie.
Organizatorii au susținut că femeile rome se numără printre cele mai afectate de violență în România și că situația lor este prea puțin discutată.
„Ne-am adunat astăzi aici pentru că avem nevoie ca vocile femeilor să fie ascultate. Este un marș pentru siguranța femeilor, au fost destul de multe cazuri de femicid anul acesta, ultimul cred că a fost cazul Valentinei, despre care am vorbit. Sunt astăzi prezentă aici să vorbesc pentru femeile rome. Din statistici se știe că femeile rome sunt cele mai discriminate, la fel și femeile queer. Femeile rome sunt puse să nască în stradă, de cele mai multe ori nu primesc ajutor la spital, la poliție. Cred că este important ca vocile femeilor rome să fie auzite și ascultate”, ne-a declarat o organizatoare a marșului.
12 ani de scandări și 30 de femicide în 2026
Potrivit Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, până la 13 octombrie 2026 au fost documentate 30 de femicide în România.
Sunt 30 de femei ucise în cazuri încadrate de organizații drept crime motivate de gen. Rețeaua susține că astfel de tragedii pot fi prevenite prin evaluarea corectă a riscurilor și prin intervenția autorităților înainte ca violența să escaladeze.
La ediția din acest an a marșului, organizatorii au formulat zece revendicări. Printre acestea se numără aplicarea eficientă a legislației privind femicidul, îmbunătățirea evaluării riscurilor, consolidarea ordinelor de protecție și înființarea unui registru național privind situațiile de violență domestică.
Se cer și măsuri pentru sprijinirea copiilor care și-au pierdut un părinte în urma violenței domestice, introducerea educației pentru egalitate de gen în școli și pregătirea specialiștilor care intră în contact cu victimele.
Sunt revendicări care nu apar pentru prima dată. Între timp, România a introdus monitorizarea electronică a agresorilor și a modificat legislația privind protecția victimelor. Cu toate acestea, ordinele continuă să fie încălcate, iar femeile continuă să fie ucise.
După 12 ediții ale Marșului pentru Siguranța Femeilor, revendicările rămân, în mare parte, aceleași. Femeile cer să fie ascultate atunci când reclamă un abuz, să fie protejate atunci când sunt amenințate și să nu ajungă încă un nume pe lista victimelor femicidului.
Pentru cei care nu s-au confruntat niciodată cu violența, un astfel de marș poate părea doar o altă manifestație în centrul orașului, niște pancarte, câteva scandări, iar apoi fiecare se va întoarce acasă. Pentru o femeie care trăiește cu teama de propriul partener, care evită locuri sau străzi întunecate pentru a nu se întâlni cu agresorul sau care nu știe dacă va fi crezută când cere ajutor realitatea este alta. Problemele ei nu se opresc la ultima scandare.
Violența împotriva femeilor nu este însă doar problema victimelor. În spatele fiecărui caz se află familii, copii, prieteni și comunități afectate. Femeile despre care vorbim sunt mamele, fiicele, surorile, prietenele sau colegele cuiva. Iar cazurile care ajung în atenția publicului sunt doar o parte din cele care se petrec în România.
Poate acesta este motivul pentru care aș vrea ca acest material să se termine exact cum a început: cu imaginea unei fetițe zâmbitoare, în geacă lila, care se afla în fruntea marșului de la Cluj. Nimeni nu știe cum se vor schimba lucrurile cu trecerea timpului, dar siguranța ei, la fel ca a celorlalte femei sau fete de vârsta ei, depinde de felul în care autoritățile vor învăța și reînvăța să gestioneze siguranța femeilor.
Peste ani, poate va înțelege mai bine de ce oamenii au ieșit într-o sâmbătă din octombrie pe stradă. Poate că, până va crește lucrurile se vor schimba suficient încât ea să nu fie nevoită să participe la un asemenea marș.
CITEȘTE ȘI:
