România se numără printre țările din Uniunea Europeană care au înregistrat cele mai mici salarii medii anuale ajustate, în 2025. De altfel, cheltuielile cu protecția socială au fost de doar 17,06% din PIB, printre cele mai scăzute din UE.

Prim-ministrul României, Luca Niculescu, a anunțat când ar putea fi indexate pensiile și a spus că nu își imaginează „să nu existe o mărire”.

Președintele Senatului României, clujeanul liberal Mircea Abrudean, a spus că PNL susține creșterea pensiilor și a salariilor, cu condiția ca aceste măsuri să fie sustenabile pentru buget.

Guvernul României a aprobat prima rectificare bugetară din anul 2026. Au fost alocate fonduri suplimentare pentru sănătate, pensii și bugete locale.

Consiliul Superior al Magistraturii reclamă că veniturile judecătorilor din România sunt sub nivelul raportat la media salariilor din UE. Indemnizațiile nete ale judecătorilor ajung până la 20.346 de lei pe lună, în funcție de grad și vechime.

Firmele și-au redus costurile, iar investițiile au fost blocate în contextul crizei politice prelungite. Rezultatele în plan economic sunt vizibile și nu vizează numai diminuarea accelerată a consumului, ci reflectă o situație tensionată pe piața muncii: numărul salariaților scade dramatic. În august, salariul mediu net a fost mai mic cu 135 lei comparativ cu luna anterioară.

Salariile restante câștigate de magistrați în instanță pot fi plătite eșalonat de statul român, potrivit deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, care a respins cererile magistraților formulate împotriva României privind plata integrală a unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a câștigat definitiv procesul cu Guvernul intentat pentru plata unor restanțe salariale către magistrați.