FMI anticipează că economia României va intra în recesiune în acest an. Perspectivele economice sunt ajustate puternic de Fondul Monetar Internațional, care se așteaptă la un avans modest al PIB-ului, dublat de o inflație și șomaj în creștere.

Reforma companiilor publice și restructurarea aparatului de stat nu mai pot fi amânate, în condițiile în care pierderile și subvențiile acestora însumează aproape 19 miliarde de lei anual, avertizează experții. „Cel mai puternic semnal pe care noul guvern îl poate transmite: că austeritatea începe cu statul”, spune economistul Adrian Negrescu.

18 dintre cele mai rapide 20 de zone metropolitane cu cea mai mare creștere economică din Europa se află în Europa Centrală și de Est. Cluj-Napoca deschide clasamentul european, cu o creștere spectaculoasă a PIB-ului de 144%, peste capitale europene precum Vilnius, Praga, Varșovia sau Budapesta.

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan include creșterea finanțării pentru Educație la 6% din PIB, iar cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1%.

Încrederea în economie scade puternic, în paralel cu așteptări privind o inflație ridicată combinată cu stagnare economică. S-au înrăutățit și anticipațiile de evoluție a cursului de schimb: euro poate ajunge la 5,36 lei, avertizează economiștii.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) se așteaptă la un declin pentru economia Românească în acest anu și la o creștere în 2027 și a avertizat că riscurile de evoluție negativă persistă.

„Trasul de timp” al politicienilor pentru formarea unui Guvern cu puteri depline afectează economia României. De aceea există un risc mare ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, a avertizat economistul Adrian Negrescu.

Producătorii auto pot alege alte țări pentru realizarea producției dacă România nu oferă condiții competitive, avertizează Mihai Bordeanu, șeful Dacia în România și Europa de Sud-Est.