În perioada 2013-2017 valoarea tranzacțiilor imobiliare a crescut de la 200 de milioane de euro la 595 milioane de euro.
Piaţa imobiliară rezidenţială din România va funcţiona cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanţelor între mediul urban şi cel rural, iar cererea de locuinţe în marile oraşe va rămâne la un nivel ridicat, astfel că dezvoltatorii vor continua investiţiile în construcţia de blocuri, preţurile urmând tendinţa de creştere temperată marcată şi în 2018, arată o analiză de specialitate.
În Cluj-Napoca, unde oferta de locuințe noi este cea mai consistentă, paradoxul prețurilor persistă, după cum relevă o analiză. Astfel, prețurile apartamentelor vechi sunt foarte apropiate și, în unele cazuri, chiar mai ridicate decât cele ale unităților locative construite în ultimii ani.
Apartamentele sunt mai scumpe cu 30% faţă de anul 2014, potrivit specialiştilor în imobiliare. În luna septembrie, suma medie solicitată pentru apartamentele scoase la vânzare la nivel naţional – atât noi, cât şi vechi – s-a majorat cu 1,9%, de la 1.141 de euro pe metru pătrat util la finele lunii august, până la 1.163 de euro pe metru pătrat util, arată un studiu realizat de un site de imobiliare.
În luna septembrie, înainte de începerea noului an universitar, cererea și, implicit, activitatea de tranzacționare ajunge la apogeu pe piața închirierilor de apartamente.
Un studiu dat publicității marți arată cum a evoluat piața imobiliară în perioada aprilie-iunie 2017.
Un studiu dat publicității miercuri arată o creștere accelerată a prețurilor apartamentelor în primul semestru al anului 2017, iar Clujul conduce detașat în topul scumpirilor.
Un raport de piață realizat în perioada martie-aprilie relevă existența a circa 1.400 de ansambluri rezidențiale cu minim 30 de apartamente, localizate în șapte mari orașe ale țării. După București, Clujul reunește cea mai mare ofertă de ansambluri rezidențiale din România.
