Sectorul energetic și al gazelor din România – domenii critice strategice pentru țară - se află în vizorul Rusiei, fiind impactate de războiul informațional dus de Moscova. „Acest tip de război cognitiv ne afectează în final și poate descuraja decidenții să ia măsuri mai curajoase”, spune directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
Reducerea cheltuielilor și eliminarea pensiilor speciale, reașezarea „statului obez” pe o traiectorie a eficienței administrative sunt demersuri care au arătat că, în perioade dificile, România are capacitatea de a se redresa economic în baza unor politici bine coordonate.
Cheltuielile cu apărarea, energia și pensiile vor reprezenta o provocare majoră în următorii ani pentru țările Uniunii Europene. Fondul Monetar Internațional propune creșterea vârstei de penionare și reforme susținute, inclusiv proiecte finanțate prin împrumuturi comune.
Comisia Europeană a semnat acordul de finanțare în cadrul programului SAFE, prin care România va primi 16,68 miliarde de euro pentru apărare și industria de armament. MApN așteaptă ratificarea de către Parlament a acordului pentru a putea încheia contractele.
Deputatul Remus Lăpușan (PSD) a transmis un mesaj clar, în Parlament, cu privire la importanța programului SAFE, instrument european ce poate contribui decisiv la consolidarea capacității de apărare a României. „Investițiile în apărare nu mai sunt o opțiune”, spune parlamentarul clujean.
La 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, anul 2027 ar putea fi dedicat României Europene, potrivit inițiativei legislative semnate de deputatul Ovidiu Cîmpean. „Trebuie să fie momentul în care România își face bilanțul și își stabilește obiectivele pentru următorii 10 ani”, spune parlamentarul liberal clujean.
Datoria externă totală a României a continuat să crească în prima parte a anului și a ajuns la 231,5 miliarde euro la finalul lunii martie. Practic, datoria externă a urcat cu peste 3 miliarde euro în decurs de trei luni.
