Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie a acestui an, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73% iar mărfurile alimentare cu 7,64%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate vineri.
Peste 85% din produsele din retail sunt românești, anunță ministrul Agriculturii. La începutul toamnei, Florin Barbu declara că deficitul comercial crește din cauza consumului ridicat de avocado și brânză franțuzească, context în care îi îndemna pe români să mănânce brânză românească și roșii.
Deputatul Remus Lăpușan atrage atenția asupra decalajului tot mai mare dintre salariul minim pe economie și costul real al vieții. „Veniturile actuale nu mai acoperă necesarul de bază al unei persoane care muncește cu normă întreagă”, spune social-democratul clujean.
Majorarea taxelor a produs un efect invers în economie: românii au plătit mai mult, dar au fost nevoiți să-și reducă cumpărăturile, iar încasările au scăzut.
Analiștii avertizează asupra climatului economic instabil, cu o creștere de doar 0,6% din PIB până la finalul anului, în timp ce euro va ajunge la 5,14 în următoarele șase luni.
Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
Fondul Monetar Internațional solicită României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
