România se găsește în fața unei potențiale crize cu implicații majore în economie în urma sistării importului de petrol din Kazahstan prin zona Mării Negre, ca urmare a atacurilor ucrainene asupra petrolierelor rusești.

Scumpirea energiei din ultimii ani a scos în evidență una dintre principalele vulnerabilități ale economiei României și ale economiei europene: dependența de importurile de combustibili fosili. În România, prețul mediu al energiei electrice s-a triplat față de perioada de dinaintea pandemiei, pe fondul șocurilor energetice și al instabilității geopolitice.

Lucrările au depășit stadiul de 70% la viitoarea stație de transformare din cartierul Someșeni din municipiul Cluj-Napoca.

Noile tarife reglementate pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale, valabile pentru cei 27 de operatori de distribuție licențiați la nivel național, sunt aplicabile de la 1 iulie 2026.

Rata anuală a inflației a urcat în luna mai la 10,9%: românii se confruntă cu scumpiri în lanț la energie, carburanți și alimente.

Mai bine de 70% dintre români descriu economia în termeni negativi. Inflația și prețurile la energie rămân principalele îngrijorări.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marţi propunerea sa privind al 21-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei.

Sectorul energetic și al gazelor din România – domenii critice strategice pentru țară - se află în vizorul Rusiei, fiind impactate de războiul informațional dus de Moscova. „Acest tip de război cognitiv ne afectează în final și poate descuraja decidenții să ia măsuri mai curajoase”, spune directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.