Ştiri din Transilvania
Pericolul din Carpați, în urma hibridizării dintre lupi și câini
O nouă „specie” de lupi este prezentă în Munții Carpați, ca urmare a hibridizării dintre lupi și câinii maidanezi, potrivit unui studiu de monitorizare a populației de lupi. Câți lupi sunt în Carpații Meridionali și care sunt pericolele ce pot duce la declinul speciei?
Hibridizarea lup-câine, confirmată de specialiști/Foto: pexels.com
În Carpaţii Meridionali, într-o zonă pilot de 1.400 km2, sunt 47 de lupi şi un hibrid între lup şi câine, împărţiţi în şase haite, arată datele studiului de monitorizare genetică realizat de echipa Fundaţiei Conservation Carpathia în perioada 2018-2020. Studiul arată pentru prima dată în România prezenţa hibridizării dintre lupi şi câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte ţări ale Europei.
Fundația Conservation Carpathia a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup (Canis lupus), determinând astfel numărul lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer Păpușa și Leaota.
Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând 503 probe non invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului.
Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu.
Hibridizare între lupi şi câini
Studiul confirmă prezenţa unui hibrid lup câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munţii Carpaţi. Deşi hibridizarea pare a fi o ameninţare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua şi poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincţie totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezenţa lor pune în pericol sănătatea genetică a populaţiei de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecţii ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare şi o detecţie a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen cercetătorii Fundaţiei Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate şi probele ADN lăsate în urmă de lupi.
„Prin tehnicile şi metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziţie ştiinţa, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populaţia de lup din România. Este important să monitorizăm aceşti lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice şi managementul conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date ştiinţifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de convieţuire şi putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni cât şi pentru lupi, aşa cum este şi cazul apariţiei fenomenului de hibridizării spre exemplu”, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.
Densitatea populaţiei de lupi în Carpaţii Meridionali
În cadrul studiului au fost identificaţi 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele şi un hibrid lup câine. După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi şi hibridul au fost grupaţi în şase haite. Ceilalţi 7 lupi nu au putut fi atribuiţi unei haite şi sunt consideraţi animale aflate numai în tranzit sau animale care aparţin unor haite vecine şi care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre.
Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere şi schimbări neprevăzute în componenţa haitelor. Astfel, de a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite.
Densitatea estimată de specialiştii Fundaţiei Conservation Carpathia în zona studiată este 2,35 lupi/100 km2. Această densitate este mai mică faţă de cea din Parcul Naţional Yellowstone din SUA, sau din nordul Munţilor Apenini din Italia, unde habitatele sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km2). În Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiţii climatice diferite, unde populaţia de lupi încearcă să îşi revină după un declin genetic de amploare, densitatea lupilor este semnificativ mai mică faţă de cea indicată în acest studiu.
Schimbările climatice, o provocare pentru echipa de studiu
Deşi colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, colectarea sistematică şi intensivă a avut loc în perioada noiembrie-mai, folosindu ne de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor, în timp ce în sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafaţa celor 1.400 km2˛ din Carpaţii Meridionali, la altitudini între 600 şi 2.400 m.
„Studiul este unul pe termen lung şi nu se limitează la perioada anunţată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvenţiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe şi în iarna aceasta”, continuă dr. Ruben Iosif.
Câţi lupi sunt în România la ora actuală?
Estimările oficiale arată că populaţia de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la calcularea efectivelor pentru această specie nu s au utilizat metode ştiinţifice de monitorizare.
Deşi la nivel european România pare să aibă o populaţie viabilă de lupi, Munţii Carpaţi rămân în continuare printre cele mai puţin studiate ecosisteme montane din Europa.
Lupul şi importanţa acestuia
Lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Exemplarele din România au o greutate între 25 şi 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între 110 şi 148 cm, iar coada are 30-35 cm. Înălţimea la greabăn variază între 50 şi 70 cm. Urechile au 10-11 cm lungime şi sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi 7-8 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.
De a lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor poveşti, legende şi mituri. Inteligenţa şi calităţile fizice extraordinare ale lupului au făcut ca omul să respecte şi chiar să divinizeze calităţile acestui animal, devenit un adevărat simbol nu numai la noi, ci şi în multe alte culturi şi civilizaţii.
Prezenţa lupilor influenţează abundenţa speciilor pradă şi susţin reţeaua complexă a vieţii. Echilibrul ecosistemelor se bazează pe prezenţa unor prădători de vârf precum lupii. Prin prădarea şi eliminarea din ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, răniţi, tineri sau prea bătrâni), lupii ajută la menţinerea populaţiilor de specii pradă mai sănătoase şi mai viguroase.
Vânarea copitatelor (cerb, căprior, mistreţ) de către lupi reglează distribuţia spaţială şi mărimea efectivelor acestror specii, astfel încât este menţinută la un nivel tolerabil presiunea erbivorelor asupra vegetaţiei. În lipsa unor prădători precum lupii, erbivorele ar putea afecta negativ regenerarea pădurilor, prin păşunat intens.
Absenţa lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecinţe asupra biodiversităţii şi sănătăţii ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puţini lupi, iar elanii distrug pădurea.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
