monitorulcj.ro Menu

Politică

Ce isprăvi a făcut “Abramburica” în Educaţie. Profesor clujean: “A generat grave probleme”

Propusă pentru al patrulea mandat în fruntea învățământului, Ecaterina Andronescu este, fără doar și poate, un personaj controversat în peisajul politic autohton.

Deciziile majore luate de actualul senator în cele trei perioade petrecute în funcția de Ministru al Educației au stârnit indignarea opoziției, fostul președinte Traian Băsescu numind-o drept "blestemul sistemului de educație românesc". Numele grele din învățământul clujean au comentat propunerea Vioricăi Dăncilă pentru funcția de Ministru al Educației.

"Unsă" în funcție pentru prima oară în Cabinetul Năstase (28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003), Andronescu a dispus anularea obligativității autorizării universităților private pentru învățământ la distanță și fără frecvență, facilitând astfel obținerea diplomei de studii superioare. În același mandat scoate din sistemul de învățământ examenele de capacitate și de admitere la liceu, înlocuindu-le cu actuala Evaluare Națională. A fost practic prima lovitură aplicată școlilor profesionale, lipsa limitei inferioare de medie pentru absolvenții de gimnaziu permițându-le acestora să se înscrie în masă la liceele teoretice.

A doua lovitură, cea decisivă, a dat-o în cel de-al doilea mandat (22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009), atunci când a dispus desființarea școlilor de Arte și Meserii. Tot ea le înființase pe acestea în primul termen, în urma restructurării școlilor profesionale. Efectul principal al deciziei a fost creșterea abandonului școlar cu aproximativ 10% în cercul absolvenților clasei a VIII-a, mulți nemaiputând face față sistemului liceal clasic. De asemenea, a crescut și numărul celor care au picat ulterior testul maturității, locurile destinate școlilor de arte și meserii fiind repartizate liceelor profesionale și tehnice. Motivul invocat de Andronescu la acea dată a fost că România avea cel mai mic procent de absolvenți de studii superioare la nivelul Uniunii Europene.

“Aici a fost vorba despre politici guvernamentale (n.red. desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii). La momentul acela era vorba de renunţarea la învământul profesional de la 3 la 2 ani. Era clar că nivelul elevilor, pregătirea lor, a mai scăzut. Activitatea lor practică era mai complexă dacă aveam învăţământ profesional de trei ani. Asta a fost gândirea guvernamentală de la acea dată. Nu e o decizie pe care să o ia un ministru. Eu am lucrat bine cu dânsa, nu am avut probleme. Când analizezi activitatea unui fost ministru, bineînţeles că poţi găsi atât lucruri pozitive, cât şi negative”, este de părere Valentin Cuibus, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

În septembrie 2011, deputatul Andronescu a întocmit un proiect de lege care urma să permită înscrierea în universități a circa 100.000 de absolvenți care nu au trecut toate probele la BAC, însă au acumulat o medie minimă de 7. Practic, în anul "de probă" care era plănuit pentru cei care au picat BAC-ul facultățile private urmau să primească o "infuzie" de clienți. În al treilea mandat, în Guvernul Ponta (2 iulie 2012 - 21 decembrie 2012), aceasta modifică gradul de dificultate la BAC, introducând sistemul subiectelor diferențiate, absolvenții liceelor tehnologice primind subiecte mai ușoare. Fostul rector al Universității Politehnice din București a promovat ulterior și ordonanța de urgență care a "șters" articolul 215 din Legea Educației Naționale privind incompatibilitatea funcțiilor de rector - parlamentar, respectiv rector - lider de partid. Mișcare menită de a "dribla" acuzațiile de incompatibilitate formulate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

“Au fost nişte grave erori în sistem, după părerea mea, cel cu desfiinţarea şcolilor profesionale. Pe vremea ei s-au obţinut pe bandă rulantă diplome prin învăţământul la distanţă sau la fără frecvenţă al unor universităţi neautorizate care nu mai aveau nevoie să solicite autorizare pentru aceste forme de învăţământ dacă aveau deja specializările respective autorizate la zi. Vorbim de vreo 70.000 de diplome pe care apoi ministrul Cîmpeanu (n.red. Sorin Cîmpeanu, ministrul al Educaţiei în Guvernul Ponta) a fost forţat să le legalizeze, a propus să se poată intra la facultate şi fără bacalaureat. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că mi se pare cea mai educată dintre miniştrii ultimilor ani. Aparent, e un om cu care poţi sta la dezbateri şi să aduci argumente. Te ascultă. Că după aceea, ia unele decizicii, e adevărat. Au fost nişte grave probleme pe care le-a generat atunci. Eu aş prefera să văd în fruntea Ministerului un umanist. Pe de altă parte, cred că nu va fi ea nominalizată, sincer, cred că nu va fi ea”, spune Horia Corcheş, profesor de română, fost inspector şcolar în cadrul IȘJ Cluj.

În 2012, aflată într-o vizită la școlile din județ, Andronescu se lăuda că face parte din puținii miniștri care sunt mereu în teritoriu, în inspecții. În același an, cea poreclită "Abramburica" s-a implicat masiv în scandalul de plagiat al fostului premier Victor Ponta.

În 2009, întârziind înființarea Comisiei de Etică, organism care avea să dea ulterior verdictul în cazul tezei de doctorat, Curtea de Apel Cluj a dispus amendarea acesteia cu aproape 10.000 lei, în dosarul prof. univ. Dorin Isoc. La acel moment, contractul de muncă al dascălului de la Universitatea Tehnică a fost desfăcut pe motiv că nota studenții cu zecimale, însă contestația sa nu a putut fi soluționată deoarece Comisia de Etică nu existase încă. Nu a rămas pe dinafară nici în scandalul Microsoft, Andronescu fiind acuzată de luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influență și spălare de bani.

Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei în perioada 1997-2000, nu a dorit să comenteze (re)venirea Ecaterinei Andronescu în fruntea Ministerului Educaţiei. “Nu aş dori să mă pronunţ pe acest subiect”, a precizat scurt Marga. Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Ioan Aurel Pop nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

Decizii controversate

A desfiinţat şcolile de arte şi meserii (aşa a crescut abandonul şi numărul celor care şi-au pict bacul, a scăzut numărul de meseriaşi)

A vrut intrarea la facultate fără BAC (a propus ca absolvenţii de liceu care şi-au picat bacalaureatul să poată intra la facultate un an “de probă” şi apoi să dea bacalaureatul

A modificat gradul de dificultate la BAC

A eliminat incompatibilitatea dintre statutul de rector şi cel de parlamentar

CV-ul Ecaterinei Andronescu

Este absolventă a Facultăţii de Chimie Industrială, Institutul Politehnic din Bucureşti (1972).

Asistent universitar (1972-1983), lector (1983-1990), conferenţiar (1990-1994), profesor universitar (1994-prezent) la Universitatea Politehnica din Bucureşti; prodecan (1989-1992) şi decan (1992-2004) al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

A avut două mandate de rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti (2004-2008, 2008-2012) şi două mandate în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor (2004-2008, 2008-2012). Membru PDSR (1996-2001); vicepreşedinte al Organizaţiei PDSR a Municipiului Bucureşti (din 1997); membru în Consiliul Naţional al PDSR (din 1997) şi membru al Biroului Executiv Central al PDSR (din 1997), iar din 16 iunie 2001, membru al Partidului Social Democrat (PSD).

La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a obţinut un nou mandat de senator. A fost preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat. La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, a obţinut al treilea mandat de senator PSD.

A fost secretar de stat în Ministerul Învăţământului (1995-1996); ministru al Educaţiei şi Cercetării (din 28 dec. 2000-19 iun. 2003) în Guvernul Năstase. Din 22 decembrie 2008 şi până la 1 octombrie 2009, Ecaterina Andronescu a deţinut funcţia de ministru al Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în Guvernul Boc. A deţinut, în perioada 2 iulie 2012 - 21 decembrie 2012, portofoliul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în Guvernul Ponta I.

Raymond Füstös