monitorulcj.ro Menu

Politică

2014- Anul răsturnărilor spectaculoase pe scena politică

Alegerile prezidențilae, cel mai important moment al anului politic 2014

Ruperea USL, alegerile europarlamentare, constituirea alianței de dreapta dintre PDL și PNL, sub denumirea ACL, ieșirea UDMR de la guvernare, dar mai ales alegerile prezidențiale au reprezentat cele mai importante momente ale anului politc care tocmai se încheie.

Anul politic 2014 a început în forță, cu ruperea USL

În luna ianuarie, USL încă exista şi Crin Antonescu era candidatul puterii pentru alegerile prezidenţiale.

Finalul anului, în schimb, îi găseşte pe liderii politici în ipostaze surprinzătoare. Antonescu a renunţat la toate funcţiile, Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, iar Klaus Iohannis şi-a adjudecat cea mai importantă funcţie în stat. Traian Băsescu, pe de altă parte, părăsește cea mai înaltă funcție în stat după 10 ani de mandat.

Anul 2014 a început foarte prost pentru PNL şi pentru Crin Antonescu. Primele două luni au fost marcate de conflicte puternice între social-democraţi şi liberali, care s-au încheiat cu ruperea USL.

Ieşiţi de la guvernare, liberalii s-au repliat cu greu pentru următorul obiectiv: alegerile europarlamentare. Pentru PSD, au fost alegeri încununate cu succes. De la ruperea USL, Crin Antonescu, în schimb, s-a aflat într-un picaj continuu pe scena politică românească.  

Noul ACL a câștigat alegerile prezidențiale

Constituirea ACL și decizia ca două mari partide de dreapta să devină  unul singur a fost un alt eveniment major pe scena politică românească. Noua construcție și-a anunțat drept priorități  nu doar câștigarea alegerilor prezidențiale din acest an, ci și a alegerilor locale și a celor parlamentare din 2016. Sub sigla ACL Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, moment care de departe a reprezentat cel mai important eveniment al anului politic 2014. Cele două tururi de scrutin au demonstrat că românii preferă dreapta, candidatul Alianței Creștin Liberale reușind să îl înfrângă pe Victor Ponta chiar zdrobitor în unele județe.

Klaus Iohannis a devenit astfel primul preşedinte român care provine dintr-o minoritate etnică şi religioasă.

Ieșirea UDMR de la guvernare, o premieră

După alegerile prezidențiale UDMR a decis, în premieră, să iasă de la guvernare. Astfel, pe 13 decembrie Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR a votat ieşirea Uniunii de la guvernare, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar trei voturi „împotrivă” şi şapte abţineri, propunerea în acest sens fiind formulată de Consiliul Permanent al formaţiunii în 27 noiembrie.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în discursul ţinut în deschiderea CRU, că în urma unei analize interne s-a ajuns la ideea ca formaţiunea să iasă de la guvernare, propunerea Consiliului Permanent al formaţiunii constituind "o premieră".

Printre puţinii oponenţi ai ieşirii de la guvernare s-a numărat consilierul premierului pentru minorităţi, Frunda Gyorgy, care a apreciat că ieşirea de la guvernare ar fi o decizie greşită, argumentând că, din Guvern, se pot face mai multe pentru comunitatea maghiară.

Cabinetul Ponta 3 a fost cel de-al optulea guvern din care au făcut parte reprezentanţii Uniunii, începând cu anul 1996.

Deși au părăsit Cabinetul Ponta 3, UDMR a decis să sprijine Cabinetul Ponta 4 în Parlament.

Guvernul Ponta 4, votat cu o majoritate liniștitoare

2014 a fost și anul în care Victor Ponta le-a cerut votul parlamentarilor pentru două guverne. După ce UDMR a ieșit de la guvernare, Victor Ponta, care avea oricum în plan o remaniere, a pregătit Cabinetul Ponta 4, în care a fost invitat și PLR-ul lui Călin Popescu Tăriceanu. Astfel, la mijlocul lunii decembrie, plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului a validat noua formulă guvernamentală propusă de premierul Victor Ponta cu 377 voturi pentru şi 134 voturi împotrivă.

2015, un an greu pentru Klaus Iohannis

După un 2014 încărcat și plin de răsturnări de situații pe scena politică urmează un 2015 complicat mai ales pentru noul președinte al României. Aceasta pentru că așteptările românilor  de la Klaus Iohannis  sunt foarte mari, lucru reiese și din datele ultimului sondaj de opinie realizat de IRES.

Astfel, 69% dintre cei care cred că în România a existat un eveniment politic pozitiv în 2014 indică drept răspuns alegerile prezidențiale. De altfel, încrederea în instituția prezidențială are o cotă mare - 51%, în timp ce, spre exemplu, încrederea în prim-ministru este de doar 28%.

Primul an este esențial în definirea profilului prezidențial. Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că Iohannis este primul președinte al României care își începe mandatul fără o majoritate parlamentară favorabilă.