monitorulcj.ro Menu

Educație

Istoria poate fi...istorie. Părinţii, profesorii şi istoricii clujeni fac front comun împotriva diminuării orelor de istorie

Potrivit planului cadru pentru învăţământul din România propus de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei se vrea excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie la nivel gimazial. Profesorii, părinţii şi academicienii se opun cu vehemenţă acestei măsuri care ar reprezenta „un pericol” pentru societate.

sursa foto: obiectiv.info

Într-o postare pe site-ul Academiei Române, reprezentând punctul de vedere al prestigiosului for referitor la documentul amintit, transmis de Biroul Prezidiului Academiei, acesta solicită ministrului Educației și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, reanalizarea celor trei variante alte actualului Plan-cadru pentru învățământul gimnazial, alocarea unui număr optim de ore pentru disciplinele limba latină la clasa a VIII-a, limba și literatura română și istorie pentru întreg ciclul V-VIII, precum și pentru celelalte discipline de studiu.

Academia Română: „Un pericol!”

„Academia Română vă solicită elaborarea atentă a unor programe echilibrate, care să țină cont de principiile interdisciplinarității și complementarității, astfel încât învățământul gimnazial să-și îndeplinească în mod real misiunea: aceea de a forma cultura generală a elevilor și a pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei generații”, se menționează în document. Potrivit Academiei Române, excluderea studiului limbii latine și diminuarea numărului de ore la limba și literatura română și istorie reprezintă „un pericol”. 

Profesorii, istoricii şi părinţii spun: „NU!

Aneta Creţu predă istoria la Şcoala Generală Ion Agârbiceanu din Cluj-Napoca de mai bine de zece ani. Ea nu este de acord cu diminuarea orelor de istorie şi atrage atenţia asupra efectelor dezastruoase pe care măsura le-ar avea dacă va fi pusă în aplicare.

„Bineînţeles că nu sunt de acord, nu numai pentru că eu sunt profesor de istorie, ci pentru că un tânăr dacă nu-şi cunoaşte trecutul nu-şi poate clădi viitorul în conformitate cu ceea ce înseamnă el ca şi om. Aşa că istoria trebuie să fie inclusă în programa şcolară ca disciplină distinctă”, a spus profesoara de istorie Aneta Creţu de la Şcoala Generală Ion Agârbiceanu din Cluj-Napoca.

Profesoara susţine că şi aşa, în actuala formă, este greu să-i pregăteşti pe elevii olimpici la istorie, iar punerea în practică a propunerii ar fi un dezastru pentru elevii care participă la olimpiade.

„Şi aşa de câţiva ani buni planul cadru a însemnat în trunchiul comun minim o oră pe săptămână şi e foarte greu mai ales că la şcoala noastră pregătim în fiecare an elevi pentru a participa la olimpiadele şcolare şi am obţinut rezultate bune. La o oră pe săptămână nu se poate crea o cultură generală, nu se poate forma un limbaj de specialitate şi atunci copilul nu poate în clasa a VIII-a când este singura clasă cu două ore pe săptămână de istorie să mai facă faţă la olimpiadele şcolare. Pe lângă faptul că a fost rău până acum se doreşte a fi şi mai rău pentru disciplina noastră”, a declarat profesoara de istorie Creţu Aneta de la Şcoala Generală Ion Agârbiceanu din Cluj-Napoca.

Şi istoricul clujean Ioan Aurel Pop evidenţează rolul constructiv pe care îl are istoria pentru elevi, istorie fără de care tinerii n-ar avea o cultură generală vastă.

„Părearea mea este proastă în legătura cu reducerea disciplinelor care formează cultura generală, disciplinele socioumane, ideea de a reduce orele de istorie, limba română, latină şi chiar geografia României, e o idee neproductivă care pe timp lung va produce în continuare tineri fără cultură generală”, a declarat istoricul Ioan Aurel Pop..

Faptul că profesorii de istorie nu ar fi destul de bine pregătiţi nu este un argument solid, mai crede istoricul.

„A renunţa la aceste materii este păcat pentru orizontul următoarelor generaţii, care trebuie să fie foarte larg. Sunt nişte discipline care şi-au dovedit utilitatea în timp. Adică au fost verificate. Şi acestea sunt disciplinele fundamentale, dar şi istoria şi geografia. S-a mai motivat şi faptul că nu-s profesorii destul de pregătiţi. Nu e însă o motivaţie”, a spus istoricul Ioan Aurel Pop.

Nici părinţii nu sunt în totalitate de acord cu reducerea numărului orelor de istorie şi de limba română, însă nu ar avea nimic împotriva eliminării limbii latine.

„Din punctul meu de vedere latina o pot elimina, dar limba româna şi istoria să nu o reducă. Contează pentru istoria ţării tale. Cum să nu o ştii? Mi se pare absurd”, a precizat o mămică în vârstă de 40 de ani.

Petiţie semnată şi de intelectualii clujeni

O solicitare intitulată „Apel pentru limba latină”, a fost adresată ministrului  Educaţiei Curaj, la inițiativa academicianului Bogdan C. Simionescu și academicianului Solomon Marcus, de către un grup de 500 de intelectuali români, între semnatari numărându-se Ioan Aurel Pop şi cercetători din institutele de cercetare din București, Iași și Cluj-Napoca ale acestui for.

O oră de istorie, pierdere de timp…

Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB susţine că doar o oră de istorie pe săptămână ar fi prea puţin pentru elevi, fiind „inutilă, ineficientă, o pierdere de timp şi de resurse umane”.

Ministrul Educației: Nu s-a luat încă o decizie

Ministrul Educaţiei Adrian Curaj asigură însă că nu a fost adoptată nicio decizie în privinţa orelor de limba română, istorie sau limba latină, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public.

„Avem nevoie de stabilitate în domenii-cheie, cum este, de exemplu, istoria naţională, dar şi de inovare şi tehnologii noi în educaţie. În mod cert, numărul de ore dedicat unei discipline este important, însă pentru această fază a dezbaterii este la fel de util să discutăm şi despre ce vrem să se întâmple în acele ore, despre instrumente şi metode de predare inovative, despre atractivitatea materiei, despre ce cunoştinţe şi competenţe vrem să obţină elevii. Dezbaterea centrată exclusiv pe aspecte cantitative este contraproductivă. Cea mai buna soluţie nu poate veni decât din dialog, prin urmare invitaţia de a participa argumentat la această consultare este în continuare deschisă”, a subliniat ministrul Adrian Curaj.