monitorulcj.ro Menu

Economie

Harta de business a României. Cluj și alte 9 judeţe fac 70% din cifra de afaceri din ţară

Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai puternică din ţară, cu o cifră de afaceri totală a companiilor de 575 mld. lei anul trecut, o pondere de 44% în cifra de afaceri totală a companiilor din România. Faţă de 2008, când Capitala genera singură peste 65% din business, dependenţa economiei de firmele înregistrate în Bucureşti se reduce, mai ales că investiţiile realizate în special în vestul şi centrul ţării se văd în business.

sursa foto eskape.ro

Dacă cifra de afaceri a companiilor din Capitală a scăzut cu 29% anul trecut faţă de 2008, în alte 11 judeţe, beneficiare ale unor investiţii de sute de milioane de euro, businessul a înregistrat cel puţin o dublare în acelaşi interval. În perioada 2008-2016 cifra de afaceri totală a companiilor din România a crescut cu 19% în lei, la 1.300 mld. lei (285 mld. euro), scrie zf.ro.

„Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizate în detaliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. În lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, spune Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. În judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerţului.

Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. 

„Capitalul şi investiţiile private se duc aco­lo unde condiţiile de evoluţie econo­mi­că sunt susţinute de infrastuctura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a accesului la informaţii în judeţele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, mai spune profesorul clujean.