monitorulcj.ro Menu

Economie

SURPRIZĂ! Sectorul cu cea mai mare creştere a numărului de angajaţi, în Cluj, în ultimii doi ani

O parte dintre clujenii disponibilizaţi din industrie s-au lansat în afaceri, în agricultură, chiar dacă nu au studii de specialitate!

Afacerile nu sunt doar in exploatarea pamantului, ci si in prelucrarea primara a produselor

Dacă la servicii nu e o surpriză că se înregistrează creştere pentru că, deja, Clujul se remarcă pe această zonă, nimeni nu s-ar fi aşteptat ca agricultura să domine clasamentul plusului înregistrat la numărul de angajaţi.

Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Statistică a Judeţului Cluj, la cererea Monitorul de Cluj, sectorul cu cea mai mare creştere a numărului de angajaţi, în perioada ianuarie 2015 - ianuarie 2017, este agricultura, cu +8,47%. Dacă acum doi ani erau 1.995 de angajaţi, la începutul acestui an, statistica număra 2.164.

Urmează serviciile cu un plus de 8,31%, de la 144.000 la aproape 156.000 de angajaţi.

Industria şi construcţiile au consemnat cu 6,18% mai mulţi angajaţi la nivelul judeţului, decât în 2015. De la 69.860 de oameni, care activează în aceste sectoare, s-a ajuns la 74.174, potrivit statisticilor din ianuarie, anul acesta.

Cum se explică “superioritatea” agriculturii

Disponibilizările de la câteva dintre marile fabrici ale Clujului, precum şi uşurinţa de a deshide o afacere în agricultură se numără printre motive, potrivit directorului Departamentului Cultura plantelor, din cadrul Facultăţii de Agricultură, USAMV, prof. Ioan Rotar.

Creşterea numărul de angajaţi a coincis cu o creştere a numărului afacerilor.

“În ultima perioadă s-au dezvoltat unele ferme organizate şi prelucrări primare ale produselor agricole, desfaceri ale produselor agricole, spre exemplu asociaţii de profil, cum este cea cu laptele de la Ţaga, sau Asociaţia Producătorilor de Varză de pe Valea Someşului, deci agricultura s-a mişcat într-o direcţie bună. Au apărut unele afaceri deosebite, cum este ferma de viţă de vie de la Turda, care a depăşit faze ale consumismului de vârf şi a mers înspre zone mai elitiste. Totodată, lanţul e destul de scurt, pentru anumite produse pe care le realizezi cu uşurinţă, de la produse până la valorificare. Spre exemplu, dacă îţi faci o ciupercărie, vin oamenii să-şi ia direct, nu mai mergi prin 10 intermediari şi atunci şi banii vin direct”, explică Ioan Rotar.

“În plus, au fost disponibilizaţi mulţi din industrie şi s-au gândit să-şi înceapă o afacere în agricultură. Oamenii au încercat să-şi găsească o nişă de unde să poată să-şi asigure un trai decent. Am constatat că sunt oameni care nu au nicio treabă cu agronomia, au fost de alte profesii, dar au deschis afaceri în acest sector, pentru nu au avut alternativă. Spre exemplu, e mai uşor să deschizi o plantaţie de afini, pentru care există piaţă nelimitată în România, decât să faci o fabrică de rulmenţi. Economiile poţi să le faci din salariu. Sunt produsele de nişă se vând extraordinar de bine, trebuie să stăpâneşti tehnologia şi să ai infrastructura necesară”, continuă profesorul.

Perspective bune, realitate tristă

Creşterea din agricultură e realizată aproape în exclusivitate pe spatele oamenilor cu iniţiativă, statul are o implicare zero, potrivit agronomului.

„Cred că o să avem dezvoltări în continuare tot mai bune pe zona aceasta, dar indică totodată un lucru foarte trist, faptul că toată dezvoltarea pleacă de la oameni, datorită calităţilor personale şi zero implicare a statului sau a autorităţilor locale”, conchide Rotar.