Economie

Cum pierd românii vremea la birou

Angajaţii pierd, în medie, aproape 2 ore din timpul zilnic de lucru pentru a naviga pe internet în scop personal.

Angajaţii pierd, în medie, aproape 2 ore din timpul zilnic de lucru pentru a naviga pe internet în scop personal. Angajaţii pierd, în medie, aproape 2 ore din timpul zilnic de lucru pentru a naviga pe internet în scop personal.

Din 8,5 ore de muncă, angajaţii reuşesc să „evite cu success” în jur de 2 ore de muncă propriu-zisă, acestea fiind folosite pentru navigarea pe internet. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de specialiștii în HR ai rețelei de socializare privată WorkTack printre mai multe organizații. Astfel, studiul relevă că una dintre problemele de care se lovesc angajatorii este timpul petrecut de subalternii lor pe site-urile de socializare și a altor site-uri care nu au vreo legătură cu activitatea de serviciu.

De altfel, un studiu realizat de americani arată că un angajat pierde în jur de 1,7 ore (dintr-un program de lucru de 8,5 ore) pe zi, pe internet. Studiul a fost publicat de portalul Salary.com şi a fost efectuat pe un eșantion de 2.057 de respondenți.


„Discuțiile cu prietenii sau membrii familiei, vizionarea filmulețelor sau a diverselor fotografii care circulă online, cumpărăturile online, cititul presei și jocurile sunt principalele distracții la locul de muncă pentru mai mult de 40% din salariații care au acces la internet la locul de muncă”, susţin realizatorii studiului.

Cea mai productivă zi

Conform aceluiași studiu, zilele de marți sunt cele mai productive, la polul opus aflându-se zilele de vineri. Astfel, se pare că se lucrează cel mai intens marți, între orele 9 -11, în timp ce vineri pare să fie „zi scurtă” pentru aproape jumătate din cei chestionaţi.


Raportându-ne la orele în care angajații irosesc timpul, intervalul orar 15-17 este ales cu precădere de cei care se ocupă cu orice altceva decât cu activitățile pentru care sunt plătiți. Astfel, 27% din participanții la studiu au mărturisit că atunci caută cel mai mult să-și ocupe timpul cu altceva decât cu munca efectivă.

Pauzele lungi şi dese…

Organizarea precară a salariaților este o altă problemă pe capul angajatorilor. Conform participanților la studiul WorkTack, fie sunt neglijate sau amânate nejustificat unele task-uri importante, fie sunt realizate în grabă, din pricina timpului limitat. Cert e că managerii companiilor întâmpină reale dificultăți când încearcă să îmbunătățească organizarea activităților zilnice de lucru.


Întârzierile sunt și ele la ordinea zilei. Practic, managerii s-au obișnuit ca angajații lor să se prezinte la lucru respectând „regula” sfertului academic. În plus, obișnuita cafea de dimineață taie în jur de 30 de minute din timpul dedicat lucrului, iar dacă adăugăm în ecuație și pauzele de țigară, reiese că foarte mulți salariați muncesc în jur de 90 de minute mai puțin, zilnic, decât ar trebui în mod normal.

Totuşi, românii stau mult la serviciu

Angajații români muncesc, totuși, foarte mult. Sau, cel puțin, petrec multe ore la locul de muncă, iar asta conform specialiștilor în domeniul resurselor umane. Institutul francez Coe-Rexecode a stabilit că România (cu 2.099 ore) și Grecia (cu 2.010 ore) sunt cele două state membre ale Uniunii Europene unde numărul de ore lucrate de angajații cu normă întreagă a depășit în 2013 pragul de 2.000 de ore lucrate. Topul nu spune însă nimic şi despre eficienţa cu care s-a lucrat în aceste ore.


În ceea ce priveşte comportamentul angajaţilor clujeni, Roxana Bălaș, assistant manager în cadrul Integra HR, spune că nu există neapărat un „trend” printre aceştia de a sta pe internet în scop personal în timpul programului de lucru. „Depinde zi, de perioadă și de volumul de muncă. Pot să apară zile în care să fii nevoit să stai peste program, la fel de bine cum pot să apară zile în care să nu ai nimic de făcut”, a explicat Roxana Bălaș. Întrebată despre folosirea internetului în scopuri personale la locul de muncă, Bălaș a răspuns: „Am auzit despre astfel de împrejurări. Oricum, fiecare companie are regulile și politica ei”.

(Alex ZĂBLĂU, student Jurnalism, FSPAC - UBB, anul I)

Ultimele Stiri
abonare newsletter