Economie
Clujenii se găsesc în topul celor mai îndatoraţi români
<p><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/12/06-datornici.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Locuitorii judeţului noştrii sunt datori la bănci, în medie, cu aproximativ 7300 de lei de persoană, echivalentul a 4 salarii medii locale.</p>
Creditarea locală a fost alimentată de boom-ul imobiliar şi economic din 2006-2008 susţinut de cererea mare de locuinţe venite din partea studenţilor, care fiind sprijiniţi de familie aleg să cumpere o locuinţă şi să plătească o rată ca alternativă la plata unei chirii echivalente ca valoare.
Astfel, Clujul se situează pe poziţia a doua în ceea ce priveşte raportul dintre salariul mediu şi creditele pe cap de locuitor, într-un top realizat de Capital. Valoarea totală a creditelor clujenilor este de aproximativ 4,9 miliarde de lei, iar salariul mediu înregistrat la nivelul judeţului de 1.663 de lei, potrivit datelor furnizate de Banca Naţională a României (BNR) şi Institutul Naţional de Statistică (INS). Raportând îndatorarea totală la numărul populaţiei, rezultă un „credit” mediu de 7.300 de lei, adică echivalentul a 4,4 salarii nete.
Pe prima poziţie, cu o datorie medie de 4,5 câştiguri lunare se situează Constanţa, a treia treaptă din top fiind ocupată de Bihor cu 4,2 salarii. Trebuie să menţionăm că în clasamentul publicaţiei de business nu a fost inclus şi Bucureştiul, localitate în care sunt înregistrate cu credite un număr important de persoane din alte regiuni.
La polul opus se află Giurgiu (ultimul loc cu 1.746 de lei pe cap de locuitor sau 1,3 salarii medii), Dâmboviţa (1.847 de lei pe cap de locuitor adică 1,5 salarii medii) şi Teleorman cu 1.925 de lei pe cap de locuitor sau 1,6 salarii medii.
E de bine sau de rău?
În opinia consultanţilor financiari contactaţi de Monitorul de Cluj, nivelul creditării în sine nu reprezintă un indicator care să îngrijoreze atât timp cât clujenii dispun de sumele necesare acoperirii datoriilor, însă se pare că buzunarele locuitorilor judeţului sunt din ce în ce mai goale.
„Situaţia nu denotă în mod obligatoriu un lucru negativ, însă o bună parte dintre credite au devenit problematice din cauze obiective cum ar fi diminuarea salariilor sau creşterea costurilor de viaţă. Un exemplu este cel al bugetarilor, care nu aveau nicio problemă în a accesa linii de credit şi care s-au dovedit a fi printre cei mai răi-platnici”, explică Ionel Oprişa, broker financiar al companiei de consultanţă ARIO.
„Cred că situaţia se va agrava, pentru că clujenii aflaţi în situaţia de a nu-şi mai putea acoperi valoarea actuală a ratelor vor face refinanţări şi vor împinge practic datoria actuală în viitor, beneficiind de o bulă de oxigen, care este însă temporară, peste câţiva ani putându-se afla din nou în situaţia de a nu-şi putea achita datoria către bancă”, adaugă Mircea Degan, administrator al unei firme de clujene de consultanţă financiară.
Refinanţarea nu reprezintă o alternativă nici în opinia lui Ionel Oprişa.
„Trebuie luate în calcul o serie de costuri, printre ele taxele notariale, evaluările, comisionul de rambursare anticipată. Nu ştiu cât de mică ar trebui să fie dobânda astfel în cât să merite efortul”, argumentează specialistul clujean.
