Actualitate

Restaurarea Casei Matei Corvin, propunere din partea Ministerului Dezvoltării

Ar putea fi posibilă restaurarea Casei Matia din Cluj, odată cu propunerea ministrului dezvoltării către proprietarul clădirii, de a finanțarea lucrarea de restaurare.

 

 


A avut loc o întrevedere a ministrului dezvoltării, Attila Cseke, și rectorul Universității de Artă și Design (UAD), Radu Moraru, totodată și proprietarul actual al clădirii, pentru luarea în calcul a unei finanțări. Clădirea, ce reprezintă un monument istoric, se află pe strada cu același nume, în centrul Clujului și datează încă din Evul Mediu.

Aceasta nu a mai suferit o restaurare completă din anii 1940-1950, doar unele reparații nesemnificative, pentru buna desfășurare cursurilor ce au loc acolo, aceasta servind și activității didactice a UAD-ului. Monumentul are o importanță istorică și turistică, fiind vizitat de zeci de mii de turiști anual, aceștia doar privindu-l, deoarece nu este permisă vizitarea în interior.


„Azi m-am întâlnit cu actualul proprietar al proprietății, rectorul și rectorul adjunct al UAD-ului. Ministerul Dezvoltării poate oferi resursele financiare necesare pentru lucrarea de refacere completă a clădirii.” a declarat ieri, pe pagina sa de Facebook, ministrul.

Istoria clădirii-monument

Casa Matia, inițial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din oraș, unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. Această clădire era situată în Evul Mediu pe str. Sf. Spirit nr. 258, în prezent strada Matei Corvin nr. 6.


În această casă s-a născut, în 1440, Matei Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei, Ioan de Hunedoara. Ulterior, a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe și impozite, pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat.

Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparținut patricianului sas Stefan Kolb. Ea ar fi fost folosită și ca han, iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri: de închisoare sau de spital.


În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită orașului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o plăcuță comemorativă, proiectată de Lajos Pakey și realizată de sculptorul Gyorgy Zala. Placa există și astăzi, cu text gravat în limba maghiară.

Muzeu, colegiu și planuri de viitor

În 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre cele mai frumoase din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Aici era expusă o colecție de 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale.


Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matei Corvin, fiind expuse și cele șapte machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii sale. 2.000 de volume ale colecției fuseseră donate de către profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a funcționat până în 1935.

Aflându-se într-o stare avansată de degradare, a fost restaurată în sec. XIX, introducându-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurată din nou în 1940 de către arhitectul Karoly Kos, însă în perioada comunistă au fost eliminate multe din modificările anilor 1900.

După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi UAD, care o folosește și în clipa de față. În 1996 a fost instalată o plăcuță  comemorativă, în limbile română și engleză. Clădită în stil gotic, Casa Matia a suferit de-a lungul timpului modificări diverse și adaptări la stilurile noi. În sec. XVI au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste.

„După restaurare, clădirea ar putea fi deschisă publicului, dar ar fi utilă și din punct de vedere didactic. Este o valoare și un simbol al orașului și al întregii regiuni, și va putea găzdui, în continuare, Universitatea de Artă și Design”, a conchis Cseke Attila, conform unui comunicat al UDMR.

abonare newsletter