monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cine aglomerează Clujul? 20.000 navetişti/zi. Cei mai mulţi vin din Floreşti, Baciu şi Apahida. “Fără Cluj-Napoca, judeţul s-ar prăbuşi”

Peste 20.000 de persoane fac zilnic naveta din judeţ în municipiul Cluj-Napoca, iar cei mai mulţi provin din comunele Floreşti, Baciu şi Apahida, arată un studiu al Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Studiul mai arată şi faptul că fără municipiul Cluj-Napoca economia judeţului s-ar prăbuşi dacă avem în vedere că aproape 80% din populaţie lucrează în oraşul de pe Someş.

Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai a realizat un studiu de fundamentare privind definirea zonelor periurbane din judeţul Cluj, iar rezultatele sunt surprinzătoare.

Din start, autorii studiului menţionează, pe baza datelor de la Institutul de Statistică, faptul că Floreştiul se află în topul comunităţilor cu cea mai mare creştere demografică. Dacă în 1992 comuna avea o populaţie de 5.616 de locuitori, în 2018 Floreştiul avea o populaţie de 35.118 de locuitori (creştere cu 625%).

“Din punct de vedere demografic, judeţul Cluj a cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, în contrast cu perioada anterioară anului 2007. Conform datelor de la Institutul de Statistică privind populaţia după domiciliu, la nivelul întregului judeţ declinul demografic s-a manifestat începând cu anul 1992 când se înregistrau 735.031 locuitori şi până în anul 2007 când s-a atins minimul demografic din perioada post-socialistă, de 706.855 locuitori, respectiv o scădere demografică de aproape 4% în 15 ani, mai mică decât în majoritatea judeţelor ţării. Începând cu 2007, populaţia judeţului Cluj a crescut constant, an de an, atingând 728.892 locuitori în 2018. Creşterea demografică de la nivelul judeţului Cluj, oarecum atipică la nivel naţional şi regional, se poate explica prin creşterea atractivităţii acestui judeţ şi inversarea sportului migratoriu, din unul negativ în unul predominant pozitiv”, se menţionează în documentul citat.

Creştere a populaţiei şi în comune

Studiul arată că municipiul Cluj-Napoca a înregistrat o creştere demografică de 11.810 locuitori între 1992 şi 2018, dar “cea mai spectaculoasă creştere s-a înregistrat în Floreşti, unde creşterea a fost mai ridicată comparativ cu municipiul Cluj-Napoca, respectiv comuna are cu 29.502 locuitori în plus faţă de 1992, majoritatea acestora fiind înregistraţi după anul 2002, respectiv 28.567”.

Semnificativ au crescut şi comunele Apahida (cu 5882 locuitori), Baciu (cu 3726 locuitori), Gilău (cu 1338 locuitori), Bonţida (cu 507 locuitori) şi Jucu (cu 294 locuitori).

“Această creştere se datorează în mare măsură municipiului Cluj-Napoca, unde s-a ajuns de la 116.071 salariaţi în 2002 la 161.610 salariaţi în 2016. Dacă s-ar lua în considerare judeţul Cluj fără municipiul Cluj-Napoca, ar exista un declin al efectivelor de salariaţi între 2002 şi 2016 şi nu o creştere. Dependenţa întregului judeţ de municipiul Cluj-Napoca este ilustrată şi de faptul că mai mult de două treimi (66,8%) din toţi salariaţii judeţului Cluj lucrează în municipiul Cluj-Napoca la nivelul anului 2002, iar acest procent a crescut la 76,7% în anul 2016. În comuna Floreşti, efectivele de salariaţi au crescut doar de la 1.168 persoane în 2002 la 3.716 persoane în 2016, o cifră inferioară populaţiei acestei comune, de unde se poate deduce că majoritatea populaţiei din Floreşti îşi are locul de muncă în altă parte, de cele mai multe ori la Cluj-Napoca”, arată Facultatea de Geografie.

Navetismul

Conform Recensământului din 2011, în judeţul Cluj erau circa 212.000 persoane active, dintre care aproximativ 20% aveau locul de muncă în altă parte decât localitatea de domiciliu. Din cele 54.300 de persoane care au lucrat în altă Unitate Administrativ Teritorială (UAT) decât cea de domiciliu, 52,53% aveau locul de muncă în Cluj-Napoca.

“Cea mai mare diferenţă dintre ponderea populaţiei active cu locul de muncă în alt UAT şi ponderea populaţiei active cu locul de muncă în acelaşi UAT ca şi cel de domiciliu o prezintă comunele situate la periferia municipiului Cluj-Napoca: Floreşti (52,06%), Baciu (42,04%), Apahida (33,66%), Feleacu (31,2%) şi Chinteni (29,11%). Acestea sunt şi singurele comune din judeţ a căror populaţie activă cu locul de muncă în afara localităţii de domiciliu depăşeşte 60% din populaţia activă totală, cu alte cuvinte, cea mai mare parte din populaţia acestor comune lucrează în Cluj-Napoca”, menţionează autorii studiului.

Numărul de navetişti spre Cluj-Napoca

Apahida – 2.606 (accesibilitate: 16 minute)
Aghireşu – 955 (accesibilitate: 37 minute)
Baciu – 2.836 (accesibilitate: 12 minute)
Bonţida – 608 (accesibilitate: 29 minute)
Chinteni – 495 (accesibilitate: 21 minute)
Feleacu – 797 (accesibilitate: 13 minute)
Floreşti – 7.813 (accesibilitate: 11 minute)
Gilău – 1.044 (accesibilitate: 27 minute)

20.000 de navetişti pe zi în 2011

“Zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca este cea mai extinsă cuprinzând 17 comune. În mare parte, aceasta se suprapune cu limitele zonei metropolitane, cu câteva excepţii: trei comune, Sânpaul, Vultureni şi Borşa, nu se încadrează în zona periurbană, înregistrând valori reduse ale ratei navestimului, ceea ce denotă relaţii funcţionale slabe cu municipiul Cluj-Napoca. Au fost introduse în zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca două comune situate în afara zonei metropolitane, Aghireşu şi Dăbâca, ambele cu rate ridicate de navestism orientate spre Cluj-Napoca. De atfel, în cadrul zonei periurbane, fluxul dominant de navestism se orientează spre Cluj-Napoca, valoarea acestuia fiind de 20.000 de persoane pe zi în anul 2011. Cu siguranţă, acest flux s-a amplificat până în prezent. Accesibilitatea medie a centrului urban Cluj-Napoca se situează în limite rezonabile de 25 de minute, ceea ce, teoretic, ar trebui să permită o mobilitate crescută a populaţiei şi bunurilor”, se mai menţionează în documentul citat.

“Cluj-Napoca se aseamănă cu oraşele din America de Nord”

“Ţinând cont că literatura de specialitate consideră că valoarea de densitate a populaţiei de 3.000 locuitori/kmp este pragul minim solicitat pentru organizarea unui transport public eficient, un obiectiv major va fi creşterea gradului de compactitate a oraşelor din judeţul Cluj, mai ales a municipiului Cluj-Napoca (1.801 locuitori/kmp în 2017). Această măsură se impune şi comunele Floreşti, Apahida şi Baciu. Cu toate progresele făcute, mai degrabă din constrângeri financiare decât din considerente de dezvoltare, densităţile din aceste comune sunt încă departe de valori considerate a fi optimale. De altfel, cu această valoare a densităţii populaţiei, municipiul Cluj-Napoca se aseamănă mai degrabă cu oraşele din America de Nord care întâmpină dificultăţi în menţinerea unui transport public eficient”, se arată în finalul studiului.