monitorulcj.ro Menu

Actualitate

500 mil. € pentru 6 kilometri de metrou la Bucureşti. Din ce bani va face Emil Boc 16 kilometri de metrou Floreşti-Aeroport?

Comisia Europeană a aprobat alocarea a peste 517 milioane de euro pentru magistrala de metrou M6, pe tronsonul 1 Mai-Tokyo, adică pentru o secţiune de 6 kilometri dintr-un total de 14, cât urmează să aibă la final magistrala de metrou Gara de Nord - Aeroportul Henri Coandă Otopeni.

Totodată, proiectul prevede construcţia a şase noi staţii de metrou subterane între zona 1 Mai şi complexul comercial Băneasa - acolo unde urmează să fie amplasată staţia Tokyo -, precum şi achiziţionarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte şase vagoane.

Lucrările pentru magistrala de metrou M6, secţiunea 1 Mai – Tokyo, sunt programate să înceapă în a doua parte a acestui an.

E greu de crezut că oraşul de pe Someş, cu o populaţie de 350.000 de persoane, va primi 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană ((de trei ori mai mulţi bani) decât Bucureștiul, un oraș de 2 milioane de locuitori pentru o linie de metrou de 16 kilometri.

Primarul Emil Boc nu a renunțat la ideea construirii în următorii 20 de ani a unei linii de metrou pe ruta Florești-Aeroport chiar dacă costurile unui kilometru se ridică la 100 de milioane de euro.

“Nu am renunțat la acest obiectiv, îl considerăm unul de importanță vitală pentru următorii 20 de ani în Cluj-Napoca. Pe întreaga distanță din Florești până la Aeroport, pentru cei 16 kilometri, costurile, din câte am putut noi observa și din datele tehnice, sunt de 100 de milioane de euro pe kilometru. Stațiile trebuie să fie create la 1 kilometru distanță, cam acesta este standardul, dar se poate vedea în funcție de aglomerație și alte repere, dar standard este cam de 1 kilometru distanța între stațiile de metrou. Viteza de circulație variază de la 80 km/h între stații până la o viteză medie în funcție de timpul cât se stă în stații, de 30-35 km/h”, se lăuda Boc.

Primarul Emil Boc a declarat la finele lui 2018 că anunţul pentru licitaţia privind studiul de prefezabilitate al viitorului metrou de la Cluj-Napoca a fost lansat.

Edilul spune că metroul de la Cluj nu va reproduce „o situaţie existentă astăzi”.

„Am lucrat aproape un an de zile la pregătirea documentaţiei tehnice, inclusiv colegii mei au fost prezenţi la Bucureşti pentru a verifica stadiul tehnic al realizării metroului de acolo. Metroul pe care îl pregătim să îl construim la Cluj nu este unul care să reproducă o situaţie existentă astăzi. De exemplu, metroul viitorului nu va mai avea acele captatoare de curent şi nu va fi un tunel aşa de mare aşa cum este astăzi pentru că for fi înlocuite mecanisme electrice şi de altă natură. Va fi şi un cost mai redus. El va fi realizat după tehnologia viitorului, alimentarea să nu mai fie prin captatoare, cum este acum la metroul din București, ci pe baterii electrice, iar energia care se degajă în urma utilizării metroului să fie captată și trimisă în sistemul de încălzire al orașului. Tot ce se face va ţine cont de evoluţia tehnologiei în materie de realizare a metroului, de aceea am avut nevoie de un consultant pentru a vedea tot ce este mai actual în lume cu privire la construcţia de la zero a unui metrou. E mai simplu să construieşti un metrou de la zero decât să îl modernizezi pe cel existent”, spunea Boc anul trecut.

În aprilie 2018, primarul Emil Boc a anunțat că japonezii sunt interesați de construirea unui metrou la Cluj-Napoca. Potrivit edilului, linia de metrou ar urma să fie construită între Florești și Apahida în următorii “10-15 ani”.

Potrivit lui Boc, cu o tehnologie avansată se poate lucra până la 15 metri pe zi la linia de metrou.

Între timp, viziunea primarului s-a schimbat şi a anunţat un tren metropolitan la suprafaţă şi la interior metrou. Mai mult, şapte primării, Gilău, Florești, Cluj, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida, și-au dat mâna și au încheiat un acord în vederea obţinerii de bani europeni pentru implementarea proiectului.

“Vom vedea cum vor arăta studiile, ele ne vor spune cum va arăta. Dar ideea mare este ca în afara Clujului să avem un tren de suprafaţă, în interior să avem metrou, în afară, din nou, să conectăm cu linia de cale ferată existentă pentru a avea acces la mobilitate pe care clujenii o aşteaptă. Există posibilitatea de a obţine resurse din fonduri europene pentru implementarea acestui proiect. Pasul următor este de a demara la pachet studiul de prefezabilitate şi fezabilitate astfel încât inclusiv din acest exerciţiu financiar să obţine resurse financiare pentru implementarea unui proiect major de mobilitate urbană. Cert este, că în afară tren de suprafaţă, în interiorul Clujului, metrou şi utilizarea actualei căi ferate cu staţii noi. În ianuarie am putea să scoatem la licitaţie studiile de prefezabilitate şi fezabilitate”, spunea Boc în decembrie 2018.