Actualitate

Sute de elevi nu și-au continuat studiile în județul Cluj anul trecut. Abandonul școlar, un fenomen în întreaga țară

Unul din cinci tineri din România părăsește școala timpuriu, iar ţara noastră are de două ori mai puțini absolvenți de facultate decât media UE.

Inspectoratele Școlare Județene trebuie să coordoneze, monitorizeze, analizeze și să ia măsurile legale pentru reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii de către elevii aflați în situație de risc în fiecare an. Elevii cu risc de părăsire timpurie a școlii sunt: cei care repetă clasa, elevii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, elevii cu un număr mare de absențe, elevele minore însărcinate, elevii care au măsuri de protecție socială și alte situații, după caz.

Din fericire, rata de părăsire timpurie a școlii în județul Cluj se situează printre cele mai reduse din regiulea Nord-Vest, fiind sub media atât a regiunii cât și a țării.

„Din analiza multi-anuală a datelor referitoare la elevii aflați în situație de risc de părăsire timpurie a școlii rezultă că, un număr impresionant de elevi aflați în această situație aparțin comunităților sărace din județ (multe comunități rrome semnificative, inclusiv în urban), cum ar fi: Aghireș Fabrici, Apahida, Cămărașu, Câmpia Turzii (Școala Gimnazială Mihai Viteazul), Ciurila, Cojocna, Florești, Frata, Gilău, Gherla (Liceul Teoretic Kemeny Zsigmond), Huedin (Liceul Tehnologic Vlădeasa), Iclod, Iara, Luna, Mica, Mociu, Palatca, Turda (Școala Gimnazială Andrei Șaguna, Școala Profesională Poiana Turda), Sâncraiu, Viișoara (aceste comune sunt prezente în statisticile din cel puțin doi ani școlari)”, se arată într-un document transmis de Ministerul Educației Naționale.

La munte elevii nu părăsesc școala

Elevii care provin din zona montană și care trebuie să se confrunte cu naveta zilnică, aleg totuși să își continue studiile.

„În ceea ce privește unitățile de învățământ din zona de munte a județului Cluj (zona Munților Apuseni), acestea nu se confruntă cu fenomenul de părăsire timpurie a școlii, elevii finalizând învățământul gimnazial și continuându-și studiile la liceu sau școală profesională/învățământ profesional dual, fie în zona Huedin, fie în municipiul Cluj-Napoca”, se mai arată în documentul citat.

Situația în țară

În ultimii ani, sistemul de educaţie din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil, respectiv scăderea ratei de succes la examenul de bacalaureat.

Deşi în ultimele două decenii a crescut semnificativ numărul absolvenților din învățământul universitar, țara noastră încă se plasează mult sub media europeană în ceea ce privește ponderea persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei.

În anul 2017, 17,6% persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 64 ani aveau studii superioare, în România, comparativ cu 31,4% în statele membre ale UE.

Aşadar, spune Institutul, România rămâne încă o ţară cu o populaţie care are cel mai frecvent un nivel mediu de instruire. Situaţia devine din ce în ce mai nefavorabilă, în condiţiile în care în ultimii ani numărul de studenţi s-a înjumătăţit (în anul universitar 2017-2018, numărul de studenţi se afla la 49,1% din nivelul anului 2008-2009).

Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) a fost în anul 2017 de 18,1%, în uşoară scădere comparativ cu valorile înregistrate în ultimii trei ani.

La nivelul județului Cluj, situația pare a fi ușor diferită. Cu privire la fenomenul abandonului școlar, de la nivelul claselor a VIII-a și a IX-a, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, a apreciat că aceste date nu pot fi interpretate în mod general şi recunoaşte că ponderea abandonului școlar este mai mare în mediul rural, decât în cel urban.

Statisticile anului școlar 2017/2018 pe județul Cluj

23 de unități de învățământ nu au avut repetenți sau corigenți

93.495 de elevi au fost promovați

1.938 de elevi au rămas repetenți

473 de elevi au fost exmatriculați

1.200 de elevi au avut situația neîncheiată

267 de elevi au abandonat școala

3.223 de elevi nu au fost regăsiți în anul următor. Dintre aceștia:

438 de elevi s-au retras

656 de elevi au mers în străinătate

401 au fost exmatriculați

601 au fost neprezentați

11 au decedat