monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Tinerii sunt mai predispuși la sinucidere. Care sunt motivele

În cursul lunii ianuarie, în Bucureşti, două persoane s-au aruncat în faţa metroului, alte două au sărit de la etaj, iar un tânăr din Cluj-Napoca a ajuns la spital după ce s-a autoincendiat. Psihologul Keren Rosner pune valul de sinucideri şi de tentative pe seama unui gol existenţial.

Un tânăr în vârstă de 30 de ani a murit, sâmbătă, după ce s-ar fi aruncat de la etajul 7 al unui bloc, iar duminică, altul în vârstă de 29 de ani, a fost adus de la Cluj la un spital din Capitală după ce s-a autoincediat în urma unor discuţii cu unul dintre părinţi. Acestea nu sunt primele cazuri de sinucidere sau tentativă de sinucidere din luna ianuarie.

Un tânăr în vârstă de 19 ani a sărit, în a doua zi a lunii, în faţa metroului în staţia Costin Georgian din Capitală, însă el a fost scos de sub tren în viaţă. La numai o zi distanţă, de această dată în staţia de metrou Piaţa Romană, o femeie a fost lovită mortal de către tren, după ce a coborât în tunel şi a înaintat pe linie.

Psihologii sunt de părere că modalităţile de sinucidere sunt unele dure, dar probabil au fost alese cu scopul de a se produce imediat. Keren Rosner precizează că literatura de specialitate spune că, de obicei, bărbaţii aleg sinucideri dure, iar femeile aleg un mod de sinucidere mai delicat.

„Sunt nişte modalităţi de sinucidere imediată. Probabil, la cel care a stat acasă la etajul 7, hotărârea a fost luată în urma unor gânduri şi stări emoţionale foarte puternice şi a putut să se manifeste spontan pentru că asta a fost varianta la îndemână exceptând cazul cu focul. Acolo este o variantă demonstrativă mult mai mult decât dorinţa de sinucidere. Eu bănuiesc că este vorba despre patologie şi a vrut să fie o formă de revoltă, ceva îl nemulţumea, ceva îl revolta foarte tare. În modul acesta, a vrut să vorbească despre problema lui, despre durerea lui, cumva să-i facă pe ceilalţi, indirect şi în mod inconştient, vinovaţi de ceea ce i se întâmplă. Este o formă foarte dureroasă, este o moarte lentă, nu este o moarte sigură", a declarat pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

Specialistul a mai subliniat faptul că persoanele care tind să găsească rezolvarea apelând la metode auto-violente simt o lipsă de perspectivă în viaţa lor, consideră că nimeni nu le poate sări în ajutor şi, în cele din urmă, nu mai găsesc un sens al vieţii. În cazul unor dintre ei, poate fi vorba despre o depresie netratată sau despre o situaţie extremă în care omul ajunge şi din care nu găsesc ieşirea.

"În afară de suferinţa profundă este şi lipsa perspectivei de a ieşi din acea stare, pentru că fiecare dintre noi avem probleme, dar ştim că într-un fel sau altul le vom rezolva şi ne va fi din nou bine. Aceşti oameni au impresia că niciodată nu o să le mai fie bine, că nu mai au putinţa, posibilitatea, resursele psihice să lupte să poată ieşi din situaţia de viaţă. Este vorba de un gol existenţial, o lipsă totală de sens, nu-şi mai găsesc sensul vieţii, nu mai au nicio motivaţie şi nicio ancoră pe care să o arunce în realitatea vieţii lui de care să se poată lega şi să se tragă spre o stare de bine şi un echilibru în viaţa lor", a mai declarat psihologul Keren Rosner.

Potrivit sursei citate, motivaţiile pe care le aleg astfel de persoane înainte de a lua o decizie care le poate curma viaţa, sunt diverse dar cele mai multe se leagă atât de starea materială, cât şi de cea care ţine de viaţa socială. Psihologul spune că cea mai bună variantă pentru a preveni astfel de tragedii este apelarea la un specialist care să-i ofere ajutorul necesar pentru a depăşi momentele dificile.

"Având în vedere că este vorba de nişte tineri până în 30 de ani, putem să bănuim că este vorba despre o situaţie extremă legată de posibilităţile şi de perspectiva vieţii. Da, este adevărat, este ianuarie, ştim că ianuarie este cea mai tristă lună, avem şi cea mai tristă zi din an tot în ianuarie. Este vorba de un cumul, s-au terminat sărbătorile, oamenii nu mai au bani, situaţia economică este dramatică în acest moment, situaţia locurilor de muncă de asemenea. (...) Sunt foarte mulţi tineri care trăiesc într-o apatie generată de lipsa de preocupare, de plictiseala patologică, nu au nicio plăcere în a-şi trăi viaţa şi ajung în astfel de situaţii", a mai declarat Keren Rosner.

Rosner a mai menţionat că unii tineri au aşteptări nerealiste de la ei înşişi şi de la viaţă, iar atunci când nu-şi pot atinge scopurile, dramatizează şi sunt de părere că totul este împotriva lor.

Etichete: Sinucidere tineri